Isterie? Mai
degraba o urgenta cardiologica (Cafegradiva.ro)
luni, 21 septembrie 2015
O femeie de 29 de ani a ajuns la camera de
garda a unui spital din Germania intrucat se simtea "isterica". Prima
impresie a tuturor a fost ca femeia suferea de o tulburare psihiatrica. Si,
totusi, s-a dovedit ca ea avea cu totul altceva: o problema serioasa
cardiologica care, nedescoperita si netratata, ar fi condus la deces.
Diagnosticul nu a fost usor de stabilit, intrucat simptomele erau in special psihologice, femeia neacuzand vreo durere fizica. Intr-un final, asa cum doctorii care au tratat-o au consemnat in raport - medici constituiti intr-o echipa condusa de Thilo Witsch, cardiolog la Universitatea din Freiburg; raport publicat online la 10 august in The Journal of Emergency Medicine - cazul a demonstrat ca persoanele cu afectiuni fizice pot sa nu prezinte dureri fizice, ci, in schimb, simptome psihiatrice.
Femeia, studenta la medicina, s-a internat in iunie 2014, luata fiind cu ambulanta la spital. Dupa spusele sale, avusese o "criza de nervi" in acea zi, dupa o cearta cu prietenul ei. In timp ce era dusa la spital a fost extrem de agitata si de anxioasa, leganandu-se si intorcandu-se tot timpul pe targa.
Agitatia pacientei a ingreunat considerabil stabilirea istoricului medical si realizarea unui control general, intrucat pacienta nu putea sa stea linistita nici macar pentru procedurile de rutina, precum luarea pulsului.
Cum pacienta avea pulsul ridicat si respira foarte repede, medicii au solicitat sprijinul unui psihiatru, crezand ca pacienta e in mijlocul unui atac de panica, acompaniat de hiperventilatie. Simptomele sale fiind completate si de o usoara amorteala si de furnicatori in brate si picioare.
Cu toate acestea ea nu simtea nici o durere si nu avea istoric psihiatric.
Apoi medicii au intrat la alte banuieli, observand o usoara invinetire a buzelor femeii, precum si tenul ei palid, ca si foarte usoare pete de decolorare pe brate si picioare - simptome care de obicei arata o proasta circulatie a sangelui, aceste parti ale corpului nefiind suficient de irigate.
Examinand-o inca o data pe "isterica", de aceasta data cu indicii in plus, medicii au descoperit ca ea avea o disectie aortica, care e o ruptura in peretele interior al aortei, vas de sange esential prin care sangele ajunge de la inima in corp. Disectia aortica respectiva, aproape de inima, fiind cunoscuta ca disectie Stanford de tip A si reprezentand o urgenta medicala.
Afland ce are de fapt, medicii i-au indepartat de indata, chirurgical, zona afectata, si au inlocuit-o cu un tub sintetic. Femeia a ramas internata vreme de 19 zile.
De obicei, persoanele cu disectie aortica prezinta intense dureri in piept. In cazul de fata insa simptomele fizice nu au existat ori au fost mascate de cele psihologice. Acest fapt i-ar fi putut fi fatal studentei la medicina, intrucat in agitatia si vanzoleala unei camere de garda ea ar fi putut fi cu usurinta etichetata ca "psihogena".
Pe de alta parte, disectiile aortice sunt destul de rare si ii afecteaza pe adultii in varsta, de obicei pe la varste intre 60-70 de ani. Daca ii afecteaza pe cei mai tineri, asta poate insemna ca exista o puternica predispozitie genetica. In cazul femeii de fata, de numai 29 de ani, medicii au aflat ulterior ca mama ei avusese de asemenea o disectie aortica la 40 de ani.
Doctorul Thilo Witsch, conducatorul echipei de medici care au tratat-o pe femeia cu disectie aortica, precizeaza ca nu e nimic neobisnuit ca problemele de inimia sa fie insotite de simptome psihiatrice, cu deosebire de anxietate, urmare a activarii ramurii simpatetice a sistemului nervos ca raspuns la stres, accelerandu-se astfel pulsul.
Sursa: livescience.com
Diagnosticul nu a fost usor de stabilit, intrucat simptomele erau in special psihologice, femeia neacuzand vreo durere fizica. Intr-un final, asa cum doctorii care au tratat-o au consemnat in raport - medici constituiti intr-o echipa condusa de Thilo Witsch, cardiolog la Universitatea din Freiburg; raport publicat online la 10 august in The Journal of Emergency Medicine - cazul a demonstrat ca persoanele cu afectiuni fizice pot sa nu prezinte dureri fizice, ci, in schimb, simptome psihiatrice.
Femeia, studenta la medicina, s-a internat in iunie 2014, luata fiind cu ambulanta la spital. Dupa spusele sale, avusese o "criza de nervi" in acea zi, dupa o cearta cu prietenul ei. In timp ce era dusa la spital a fost extrem de agitata si de anxioasa, leganandu-se si intorcandu-se tot timpul pe targa.
Agitatia pacientei a ingreunat considerabil stabilirea istoricului medical si realizarea unui control general, intrucat pacienta nu putea sa stea linistita nici macar pentru procedurile de rutina, precum luarea pulsului.
Cum pacienta avea pulsul ridicat si respira foarte repede, medicii au solicitat sprijinul unui psihiatru, crezand ca pacienta e in mijlocul unui atac de panica, acompaniat de hiperventilatie. Simptomele sale fiind completate si de o usoara amorteala si de furnicatori in brate si picioare.
Cu toate acestea ea nu simtea nici o durere si nu avea istoric psihiatric.
Apoi medicii au intrat la alte banuieli, observand o usoara invinetire a buzelor femeii, precum si tenul ei palid, ca si foarte usoare pete de decolorare pe brate si picioare - simptome care de obicei arata o proasta circulatie a sangelui, aceste parti ale corpului nefiind suficient de irigate.
Examinand-o inca o data pe "isterica", de aceasta data cu indicii in plus, medicii au descoperit ca ea avea o disectie aortica, care e o ruptura in peretele interior al aortei, vas de sange esential prin care sangele ajunge de la inima in corp. Disectia aortica respectiva, aproape de inima, fiind cunoscuta ca disectie Stanford de tip A si reprezentand o urgenta medicala.
Afland ce are de fapt, medicii i-au indepartat de indata, chirurgical, zona afectata, si au inlocuit-o cu un tub sintetic. Femeia a ramas internata vreme de 19 zile.
De obicei, persoanele cu disectie aortica prezinta intense dureri in piept. In cazul de fata insa simptomele fizice nu au existat ori au fost mascate de cele psihologice. Acest fapt i-ar fi putut fi fatal studentei la medicina, intrucat in agitatia si vanzoleala unei camere de garda ea ar fi putut fi cu usurinta etichetata ca "psihogena".
Pe de alta parte, disectiile aortice sunt destul de rare si ii afecteaza pe adultii in varsta, de obicei pe la varste intre 60-70 de ani. Daca ii afecteaza pe cei mai tineri, asta poate insemna ca exista o puternica predispozitie genetica. In cazul femeii de fata, de numai 29 de ani, medicii au aflat ulterior ca mama ei avusese de asemenea o disectie aortica la 40 de ani.
Doctorul Thilo Witsch, conducatorul echipei de medici care au tratat-o pe femeia cu disectie aortica, precizeaza ca nu e nimic neobisnuit ca problemele de inimia sa fie insotite de simptome psihiatrice, cu deosebire de anxietate, urmare a activarii ramurii simpatetice a sistemului nervos ca raspuns la stres, accelerandu-se astfel pulsul.
Sursa: livescience.com
Sursa
:
http://www.cafegradiva.ro/2015/09/isterie-disectie-aortica.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu