Fericirile Apocalipsului ( Parintele Arsenie Omul
Imbracat in Haina de In si Ingerul cu Cadelnita de Aur )
“Fericit
cel ce citeste si cei ce ascultã cuvintele acestei proorociri si pazesc
lucrurile scrie in ea. Caci vremea este aproape.” ( Apocalipsã 1, 3 ).
Cuvântul
“a
citi” are,
in originalul grecesc un inteles dinamic : a
chema de jos, in sus, la intelegere.
E
si explicabil, intrucat cuprinsul cartii e avalansa unei trairi a evenimentelor
in original, pe viu ; dar, scriindu-se jos, cele traite sus, au ajuns pe seama
literei care ucide.
Deci
citirea plina de intelegere duce la invierea spiritualitatii, inmormantata in
sicriul literelor.
Trebuie
deci aci o citire in duh si intelegere, cum crestea Iisus : in duh si adevar,
ca la 12 ani sa poata astupa gura batranilor in templul din Iersualim, cand
citea si talcuia locuri mesianice, spre uimirea tuturor.
Daca
am putea citi cum citea Iisus, care se transpunea intru ale Sale si invia
intelesul mesianitatii Sale si in mintea batranilor.
Cand
citesti ceva si intelegi din plin – de obicei ceva duhovnicesc – parca te
trezesti din somn, sau invii din morti.
Iar
daca acestei invieri a spiritului – prin intelegere - i
se mai alatura si consonanta deplina a sufletului care “ascultã”,
adica, daruindu-se pe sine total cuvantului duhovnicesc, se alatura si vointa,
care “pastreaza”, “tzine” cele primite, adica ingrijeste repetand ingrijirea,
atunci, “temelia odata pusa” ( I
Corinteni 3, 11 ) – Hristos – duce pe cel ce practicã aceasta
dezvoltare duhovniceasca pana la dobandirea desavarsitului dar : al nemuririi,
in “Ierusalimul ceresc” (
Galateni 4, 26 ; Apocalipsã 21, 2 ).
“Cuvinte
ale proorocirii”,
Sunt
intelepciunile
Revelatiei in Hristos,
care, toate, tintind viitorul, sunt apocaliptice, sunt proorocie.
“Caci
vremea este aproape”.
Ceea
ce a aruncat o umbrã de neincredere asupra Apocalipsei a fost si talcuirea
literala a “timpului” intalnit in proorocie.
Cu
aceasta greseala se discrediteaza oricine care crede ca poate da date si ani
pentru cutare sau cutare implinire din Apocalips.
In
textul grecesc nu e cuvântul “Kronos”, vreme, timp, ani – termenul interpretãrii
istorice sau literale, ci alt cuvant “Kairos” care are întelesul unui mod duhovnicesc al
timpului : clipã a
hotararii, incarcata cu greu destin.
Sunt
in viata omului “clipe” de acestea pline cu o intreaga istorie viitoare.
Cu
Iisus Hristos Imparatia Cerurilor a coborat “aproape de noi”.
Cand
sufletul credinciosului ajunge constient de aceasta apropiere, cand isi da
seama ca este chiar in aceasta Imparatie, atunci s-a apropiat clipa marilor
hotarari : clipa
cand, in toata libertatea si in toate puterile sufletului, ne insusim destinul
mantuirii, care, stim sigur, cã trece prin jertfã.
Fericitã
clipã a unui fericit destin – rost ultim – finalitate cereascã a unei vieti
pamantesti.
- “Fericit este cel ce citeste si cei ce
asculta cuvintele proorociei si pastreaza cele scrise in cartea aceasta !
Caci vremea este aproape” ( Apocalipsa 1, 3 ).
- “Si am auzit
un glas din cer zicand : Scrie : Fericiti cei morti, cei ce de acum mor intru Domnul
!” ( Apocalipsa 14, 13 ).
- “Fericit este cel ce privegheaza si
pastreaza vesmintele sale, ca sa nu umble gol si sa se vada rusinea lui” ( Apocalipsa 16, 15 ).
- “Si mi-a zis
: Scrie : Fericiti
cei chemati la cina nuntii Mielului !” ( Apocalipsa 19, 9 ).
- “Fericit si sfant este cel ce are parte de
invierea cea dintai” ( Apocalipsa 20, 6 ).
- “Fericit
cel ce pazeste cuvintele proorociei acestei carti” ( Apocalipsa 22, 7 ).
- “Fericiti cei ce spala vesmintele lor ca sa
aiba stapanire peste pomul vietii si prin porti sa intre in cetate” ( Apocalipsa 22, 14 ).
Extras din cartea “Parintele
Arsenie-Omul Imbracat in Haina de In” si “Ingerul cu Cadelnita de Aur” (
Iezechiel 9,3 ; 10,2 si 6 ; Apocalipsa 8, 1-6 ), … Daniil Stoenescu Episcop-Loctiitor al Daciei
Felix, Sinaia 2008, Editura Charisma,
Deva, 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu