Message de Jésus du Journal de Pelianito du 12 juin 2016..*Approchez, Mes bien-aimés,votre Père attend*, Myriamir le 17 Juin 2016

Message de Jésus du Journal de Pelianito du 12 juin 2016..*Approchez, Mes bien-aimés,votre Père attend*, Myriamir le 17 Juin 2016

+ Vocabulaire français-roumain + traduction (en bas) /

Vocabular francez-român + traducere (mai jos !)

Matthieu 5:9

« Heureux les artisans de paix, car ils seront appelés fils de Dieu ! »

« Mes bien-aimés, qu’est-ce qu’un artisan de la paix ? C’est celui qui est mort à lui-même pour que Dieu seul règne en lui. C’est celui qui cherche les perdus et les guide vers le Cœur Miséricordieux de Dieu.

C’est celui qui se confie tellement implicitement dans la Bonté de Dieu qu’il respire la paix et les autres sont attirés par lui. Quel que soit votre rôle dans la vie, Mes bien-aimés, vous pouvez mourir à votre moi, guidez les perdus dans Mon Cœur Miséricordieux et placer toute votre confiance fermement dans votre Père aimant et bienveillant.

Si vous faites cela, ce sera évident pour tous de qui vous êtes l’enfant. Approchez, Mes bien-aimés, votre Père attend ».

{

Ô Père bien-aimé de mon cœur, me voici. Que notre Maman m’enseigne comment être un artisan de paix afin que je puisse mourir à moi-même, conduire les âmes dans Votre Cœur Miséricordieux et apprendre à Vous faire plus confiance. Père, je place toute ma confiance en Vous par Jésus dans l’amour de l’Esprit Saint. Sainte Mère — enseignez-moi ! Amen.

source: https://pelianitoblog.wordpress.com/

Merci au traducteur

Sursa :

https://myriamir.wordpress.com/2016/06/17/message-de-jesus-du-journal-de-pelianito-du-12-juin-2016-approchez-mes-bien-aimesvotre-pere-attend/

{

Vocabulaire français-roumain/Vocabular francez-român :

Matthieu 5:9

« Heureux les artisans de paix, car ils seront appelés fils de Dieu ! »

Matei 5 :9 ( Biblie, Evanghelia dupã Sf.Apostol Matei, Capitolul 5, versetul 9 )

“9 Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. »

Heureux (adjectiv masculin singular si plural) = fericit ; fericiti ;

Heureuse (adjectiv feminin singular) = fericitã ;

Heureuses (adjectiv feminin plural) = fericite ;

La paix = pacea ;

Ils seront appelés [ conjugare tip a formei pasive, a diatezei pasive ! ] = se vor numi, vor fi chemati, vor fi numiti ;

être appelé : conjugaison type de la forme passive ;

Être appelé / A fi chemat: conjugaison type de la forme passive : Indicatif, Futur Simple / conjugare tip a diatezei pasive : Indicativ, Viitorul Simplu. Se formeazã din indicativul viitor simplu al verbului « être » ( « a fi » ) + participiul trecut al verbului de conjugat “appeler”, care este “appelé »

Je serai appelé / Eu voi fi chemat

Tu seras appelé / Tu vei fi chemat

Il, elle sera appelé(e) / El, ea va fi chemat(ã)

Nous serons appelés / Noi vom fi chemati

Vous serez appelés / Voi veti fi chemati

Ils, elles seront appelé(e)s. / Ei, ele vor fi chemati(chemate).

Seront = persoana a III-a, plural, masculin si feminin, modul indicativ, timpul viitor (futur), a verbului « a fi » = « être »

être (verb) = a fi ;

être ( verb predicativ, verb nepredicativ ( verb-copulã ) si verb auxiliar )

appeler (verb) ;

s’appeler (verb) ;

le fils = les fils = fiul = fiii ;

(le, les) fils : se citeste, se pronuntã [ fis ] atât la singular, cât si la plural ;

Car = parce que = cãci, deoarece, întrucât, pentru cã ;

Fils de Dieu = fii ai lui Dumnezeu ;

Dieu = Dumnezeu ;

Seigneur = Domn ;

Le Seigneur = Domnul ;

Le Bon Dieu = Bunul Dumnezeu ;

L’artisan, un artisan (substantiv masculin singular) ;

Les artisans (substantiv masculin plural) ;

L’artisane, une artisane (substantiv feminin singular) ;

Les artisanes (substantiv feminin plural) ;

Artisan (substantiv, singular, masculin) =

1. artizan, meserias, mestesugar ;
2. în sens figurat : fãuritor, fãcãtor ;

être : este verb predicativ ; dar este si verb nepredicativ, adicã verb-copulã ;

Verb-copulã sau verbele-copulã : ce sunt ?

Verbele care – ca si « a fi » - nu au calitatea de a fi singure predicat, pentru cã nu fac decât sã lege subiectul cu : un substantiv, adjectiv, numeral sau pronume, se numesc verbe copulã, adicã « verbe de legãturã ».

être : este (si) verb auxiliar ;

Verbele auxiliare : ce sunt ?

Verbele auxiliare sau ajutãtoare servesc la formarea timpurilor compuse.

Astfel, « am » din « am învãtat » aratã în combinare cu „învãtat » cã învãtarea a avut loc în trecut ;

Verbul “être”, adicã “a fi” este verb auxiliar în limba francezã, si, tot verb auxiliar este si verbul « avoir », adicã « a avea », în limba francezã.

În limba românã sunt 3 verbe auxiliare : (a) avea, (a) fi, si (a) vrea.

A vrea = vouloir ;

a dori = désirer ; souhaiter ;

je désire = eu doresc ;

je souhaite = eu doresc ;

je veux = eu vreau, eu voiesc ;

Verbul : APPELER : este un verb de grupa întâi :

Cum stiu cã este un verb de Grupa întâi ?

Stiu, pentru cã « appeler » are terminatia « ER » la infinitiv si terminatia « E » la persoana I, indicativ, prezent.

Voi spune : J’APPELLE – indicativ, persoana I, singular, prezent.

Astfel îl voi deosebi, pe el, si celelalte verbe de grupa întâi, de verbele de grupa a III-a care se terminã la infinitiv în “ER”, cum este cazul verbului “aller”.

Verbul ALLER are terminatia “ER” la infinitiv, dar la indicativ prezent, persoana I, singular, se conjugã diferit, nu are terminatia “e”, si, mai mult, se schimbã însusi radicalul verbului, adicã verbul ca atare, [deci] voi spune : JE VAIS – indicativ, persoana I, singular, prezent ;

Grupa a III-a de verbe cuprinde toate exceptiile si neregularitatile, adica toate verbele neregulate si care în conjugare fac exceptie de la regulile conjugãrii franceze.

Sã revenim la verbul APPELER : verb de grupa întâi, cu terminatia la infinitiv « er » si cu terminatia la persoana I indicativ prezent singular « e » :

Regula generalã vrea ca verbele care se terminã la infinitiv în –ELER, si în –ETER (cum este verbul “jeter” = a arunca) sã (-si) dubleze consoana “L” sau “T” înaintea lui “e” mut ( “e” muet se spune în limba francezã si acesta face parte din alfabetul francez, cand spun alfabetul, spun “e”, nu spun “e” pronuntat româneste ! ) :

Astfel, voi avea la persoana I, indicativ, prezent, singular :

J’appelle

Je jette

Cum citesc, cum pronunt ?

J’appelle, citesc [ japel ]

Je jette, citesc [ je jet ], « je » pauzã « jet », ceea ce înseamnã cã nu citesc deloc ultima literã care este « e » muet (adicã « e » mut) ! Da, si citesc, pronunt cu « e » românesc, se aude « e »-ul ca în limba românã în [ japel ] si în [ jet ] din [ je jet ], dar citesc [ je ] cu “e” muet, adicã nu citesc « e »-ul din [ je ] din [ je jet ] !

Ca o regulã, reformulând, voi spune cã, atunci când terminatia verbului “appeler”, “jeter” nu se citeste, nu se aude, este mutã, nu se pronuntã, voi dubla ( înaintea terminatiei care nu se citeste, nu se aude ) consoana « L », sau « T », dupã caz, adicã dupã verbul de conjugat.

Se poate spune si altfel : când vãd consoana “L” sau “T” dublatã, de 2 ori “l”, sau de 2 ori “t”, stiu cã terminatia este mutã, cã nu se citeste, si nu o citesc, nu o pronunt [deloc !].

Sã conjugãm verbul APPELER, la modul indicativ, timpul prezent :

Sã vedem cum citim, cum pronuntãm si cum scriem !

Appeler = appel + (terminatia) –er

J’appelle

Tu appelles

Il,elle appelle

Nous appelons

Vous appelez

Ils,elles appellent

Voi citi, voi pronunta asa, chiar asa :

Japel

Tu apel

Il, elle apel

Nous apelon [ aplon ]– nu dubleazã « L »-ul pentru cã se aude terminatia, desinenta « ons », care se citeste [ on ] ;

Vouz apele [ aple ] – nu dubleazã « L »-ul pentru cã se aude terminatia, desinenta « ons », care se citeste [ on ] ; [ apele ] : nu se citeste primul « e » care este un « e » muet, sau mut, dar se citeste ultimul « e » din [ apele ], deci citesc [ aple ], dar fac o pauzã în citire : [ ap le ]

Ils, elles apel.

Vouz apele [ aple ] : [ apele ] : nu se citeste primul « e » care este un « e » muet, sau mut, dar se citeste ultimul « e » din [ apele ], deci citesc [ aple ], dar fac o pauzã în citire, ca si cum sunt douã cuvinte : [ ap + le ] = [ aple ].

Adicã, a nu se citi ca în “haple”, din “haplea” românesc !!!

Participiul trecut al verbului “appeler” :

appelé  = chemat, numit

appelée  = chematã, numitã

Participiul prezent al verbului « appeler » :

appelant = chemând, numind

se citeste [ apelan ] , [ aplan ]

APPELER : sensurile verbului, cuvântului =

1. inviter à venir, à agir par la voix, le geste = a invita pe cineva sã vinã, sã actioneze prin voce, prin gest : a chema ;
2. communiquer par téléphone = a comunica prin telefon, a telefona, a da telefon : ex. :  Appeler un ami = a chema la telefon, a-i telefona unui prieten ;
3. attribuer à un nom  = a atribui unui nume, a numi, a da un nume (cuiva), a numi (ceva) : ex. : Appeler un enfant Pierre = A numi un copil Pierre / A-l numi Pierre pe un copil ;
4. rendre nécessaire = a face (sã fie, sã devinã) necesar : ex. :  Cela appelle des commentaires = Aceasta cheamã ( atrage dupã sine ) niste comentarii (comentarii) ;

S’APPELER : verb pronominal =

1. avoir comme nom = a avea drept nume, a se numi, a se chema, a avea numele... ;
2. în sens familiar : se joindre par téléphone = a-si telefona reciproc, sau unul altuia, pentru a vorbi, pentru a se regãsi : On s’appelle demain = Ne chemãm la telefon mâine = Ne telefonãm mâine = Vorbim mâine la telefon ;

APPELER : sensurile verbului, cuvântului =

1. appeler sinonim cu verbul « héler » = a striga, a chema pe cineva cu voce tare, chiar strigând, mai ales dacã persoana este (mai) departe si nu poate auzi, sau nu aude (e surdã), a chema atrãgând atentia persoanei, printr-un strigãt, printr-un gest ( de exemplu a face semne cu mâna, cu bratele, a chema, a invita sã vinã ) ;
2. appeler sinonim cu verbul « citer » = a cita, a cita în instanta de judecatã ;

În acest caz folosim diateza pasivã : “il a été appelé = el a fost chemat = el a fost citat – sã se prezinte în fata Tribunalului”, ca în exemplul :

Il a été appelé à comparaître devant le tribunal = El a fost citat sã se înfãtiseze înaintea Tribunalului (adicã a judecãtorilor) ;

În expresie : être appelé sous les drapeaux = a fi chemat sub drapel = a fi încorporat, a fi luat la Armatã ;

Ce jugement est sans appel ( irrévocable ) = Aceastã decizie (hotãrâre judecãtoreascã) este fãrã apel ( irevocabilã ) ;

L’APPEL (substantiv masculin singular) = faire l’appel, vérifier la présence de personnes dans un groupe ( classe, section, etc. ) en prononçant leur nom = a face apelul, a verifica prezenta persoanelor într-un grup ( clasã, sectie, etc. ) pronuntând numele lor ;

Un appel téléphonique = Un coup de téléphone = un apel telefonic ;

« Mes bien-aimés, qu’est-ce qu’un artisan de la paix ?

Iubitii mei (scumpii mei), ce este un fãuritor al pãcii ?

Iubitii mei, ce înseamnã un fãcãtor de pace (al pãcii) ?

qu’est-ce qu’un... ? = ce este un ... ?

rãspund cu : C’EST ... ESTE...

« C’est celui qui est mort à lui-même pour que Dieu seul règne en lui. C’est celui qui cherche les perdus et les guide vers le Cœur Miséricordieux de Dieu. »

C’EST CELUI qui ...

Este acel(a)/cel care ...

C’est = este ;

C’est celui = este acel(a) / cel ;

C’est celui qui = este acel(a) / cel care ;

Celui (pronume demonstrativ masculin singular) / ceux (pronume demonstrativ masculin plural) ;

Celui = acel, acela, cel ;

Ceux = acei, aceia, cei ;

Pronumele demonstrativ « celui » atât la singular, cât si la plural, se compune cu adverbul « ci » si cu adverbul « là », si astfel aratã apropierea sau depãrtarea :

celui-ci = acesta ; celui-là = acela ;

ceux-ci = acestia ; ceux-là = aceia ;

qui est mort = care a murit

il est mort = el a murit ( indicativ, perfectul compus, persoana a III-a, singular masculin )

elle este morte = ea a murit ( indicativ, perfectul compus, persoana a III-a, singular feminin )

mourir (verb) = a muri ;

Mourir este un verb de grupa a III-a, cu terminatia « IR » :

Mour + - ir = mourir

Dar si verbul « Finir » este un verb care are terminatia « IR », dar este un verb de grupa a II-a.

Finir (verb) = a termina ; a sfârsi ;

Si atunci, cum le deosebesc, cum stiu când un verb este de grupa a II-a sau a III-a ?

Verbele de grupa a II-a, cum este “finir”, au participiul prezent care se terminã în « -ISSANT », deci « finissant » = terminând.

De asemenea, verbele de grupa a II-a, la indicativ prezent, la persoanele I,II,III plural ( adicã : noi, voi, ei/ele ) au în terminatia lor : “-ISS”, terminatiile fiind : “-issons, -issez, -issent”.

Când vedem “-ISS”, în conjugare, atunci verbul este de grupa a II-a !

Acest “-ISS” apare în conjugarea verbelor de grupa a II-a la :

1. modul indicativ, timpul prezent, persoanele I,II,III plural ;
2. modul indicativ, timpul imperfect, în toatã conjugarea, la toate persoanele ;
3. modul subjonctiv prezent, la toate persoanele ;
4. modul subjonctiv imperfect, la toate persoanele, CU EXCEPTIA persoanei a III-a singular ;
5. modul imperativ, la persoana I si a II-a plural ;

La acest “-ISS” se adaugã terminatiile verbului, specifice conjugãrii.

La verbele de grupa a III-a nu existã acest “-ISS” în terminatiile verbelor de grupa a III-a când le conjug !

FINIR : indicativ, prezent :

Je finis / Eu termin

Tu finis / Tu termini

Il,elle finit / El,ea terminã

Nous finissons / Noi terminãm

Vous finissez / Voi terminati

Ils,elles finissent /Ei,ele terminã

Cum citesc, cum pronunt ?

Je [ fini ]

Tu [ fini ]

Il, elle [ fini ]

Nous [ finison ]

Vous [ finise ], cu “e” românesc, se aude, se pronuntã, nu e mut ;

Ils, elles [ finis ]

MOURIR : indicativ, prezent :

Je meurs / Eu mor

Tu meurs / Tu mori

Il, elle meurt / El, ea moarte

Nous mourons / Noi murim

Vouz mourez / Voi muriti

Ils, elles meurent / Ei,ele mor

MOURIR : indicativ, passé composé / perfectul compus : se formeazã din verbul « être » conjugat la prezent (« a fi ») + participiul trecut al verbului « mourir » . Se face acordul în gen si în numãr.

Je suis mort / Je suis morte = Eu am murit (masculin/barbat) / Eu am murit (feminin, femeie « morte »)

Tu es mort / Tu ai murit

Il, elle est mort(morte) / El, ea a murit

Nous sommes morts / Noi am murit

Vous êtes morts / Voi ati murit

Ils, elles sont morts(mortes) / Ei, ele au murit

MOURIR : participiul trecut :

Mort (masculin singular) = mort ;

Morte (feminin singular) = moartã

Deci, la plural masculin voi avea : « morts » = morti, si « mortes » = moarte ;

Ca regulã generalã, în limba francezã nu se citeste ultima literã din cuvânt, si uneori nu se citesc nici ultimele litere din cuvânt.

Totusi, sunt si cuvinte în care citesc ultima literã, cum sunt verbele “finir”, “mourir”.

Litera “H” din alfabetul limbii franceze NU SE CITESTE, NU SE PRONUNTÃ.

Finir, se citeste [ finir ] ;

Mourir, se citeste [ murir ] ;

Aimer, se citeste [ e me ], cu « e » românesc : [e pauzã me ] ca si cum ar fi 2 cuvinte ;

aimer = a iubi, a plãcea ;

Ideea este sã nu citesc, sã nu se audã ca si cum ar fi un singur cuvânt “eme”, ca în româneste în : “emetic”, “emerit”, etc.

Mourir à lui-même = a nu-si mai apartine ; a muri “fatã de » el însusi, a muri el însusi, a muri pentru el însusi, a nu-si mai apartine ;

Ceea ce vrea sa spuna, este cã in fata lui Dumnezeu, omul trebuie sa renunte la vointa sa proprie, a sa, de om, si sa i se incredinteze lui Dumnezeu, sa se lase in voia lui Dumnezeu, sa faca voia lui Dumnezeu, sa asculte vointa lui Dumnezeu.

« C’est celui qui est mort à lui-même pour que Dieu seul règne en lui. C’est celui qui cherche les perdus et les guide vers le Cœur Miséricordieux de Dieu. »

« Pour que Dieu seul règne en lui » = pentru ca numai Dumnezeu sã domneascã în el, pentru ca, Singur Dumnezeu sã domneascã în el ( în om ).

« C’est celui qui est mort à lui-même pour que Dieu seul règne en lui. » = Este acela care nu-si mai apartine, pentru ca, Singur Dumnezeu sã domneascã în el. »

« C’est celui qui cherche les perdus et les guide vers le Cœur Miséricordieux de Dieu. »  = Este acela care îi cautã pe cei pierduti [ pierdutii, oamenii pierduti, care s-au pierdut de Dumnezeu, de credintã ] si îi ghideazã [ îi îndreaptã ] cãtre Inima Milostivã a lui Dumnezeu. »

« C’est celui qui se confie tellement implicitement dans la Bonté de Dieu qu’il respire la paix et les autres sont attirés par lui. » = Este acela care se încrede într-atât(a) în mod implicit în Bunãtatea lui Dumnezeu, încât el respirã pacea si ceilalti sunt (se simt) atrasi de el. »

Les autres = ceilalti ;

Tellement = atât de mult, într-atât de mult, într-atâta ;

La Bonté = Bunãtatea ;

Il respire = el respirã

Qu’il respire = încât el respirã ;

La paix = pacea ;

Et = si ;

Sont attirés = sunt atrasi ;

Attirer (verb) = a atrage ;

Attiré = atras (adjectiv) ;

Attirée = atrasã (adjectiv) ;

Attirés = atrasi (adjectiv) ;

Attirées = atrase (adjectiv) ;

(Ils) sont = (ei) sunt ;

Dans la Bonté de Dieu = în Bunãtatea lui Dumnezeu ;

Par lui = de el ;

« Quel que soit votre rôle dans la vie, Mes bien-aimés, vous pouvez mourir à votre moi, guidez les perdus dans Mon Cœur Miséricordieux et placer toute votre confiance fermement dans votre Père aimant et bienveillant. » = Oricare este rolul vostru în viatã, Iubitii Mei, voi puteti sã muriti, sa renuntati, la “eu-l” vostru, ghidati-i (îndreptati-i) pe cei pierduti [ , ] în Inima Mea Milostivã si puneti-vã toatã încrederea cu fermitate în Tatãl vostru iubitor si binevoitor. »

« Si vous faites cela, ce sera évident pour tous de qui vous êtes l’enfant. Approchez, Mes bien-aimés, votre Père attend ». » = Dacã faceti aceasta, va fi evident pentru toti [ , ] al cui copil sunteti. Apropiati-vã iubitii Mei, Tatãl vostru asteaptã.”

« Ô Père bien-aimé de mon cœur, me voici. Que notre Maman m’enseigne comment être un artisan de paix afin que je puisse mourir à moi-même, conduire les âmes dans Votre Cœur Miséricordieux et apprendre à Vous faire plus confiance. Père, je place toute ma confiance en Vous par Jésus dans l’amour de l’Esprit Saint. Sainte Mère — enseignez-moi ! Amen.” = “ O Pãrinte iubit [ preaiubit ] al inimii mele, iatã-mã. Fie ca Maica [ Maica Domnului, Mama tuturor oamenilor ] noastrã sã mã învete cum sã fiu un fãuritor al pãcii pentru ca eu sã nu-mi mai apartin, sã conduc sufletele în Inima Ta (Voastrã, Dvs.) Milostivã si sã învãt sã am mai mare încredere în Tine (în Dvs.). Pãrinte, eu îmi pun toatã încrederea în Tine prin Iisus în iubirea Duhului Sfânt. Sfântã Maicã – învatã-mã ! Amin.”

În textul rugãciunii finale de mai sus, observãm cã persoana care se roagã, i se adreseazã lui Dumnezeu Tatãl Ceresc pentru a îndeplini ceea ce Dumnezeu asteaptã de la noi si ne aratã în Mesajul Sãu de mai sus, si îi cere mijlocirea, sprijinul, ajutorul Maicii Domnului pentru a putea îndeplini asteptãrile Pãrintelui Ceresc, Dumnezeu.

Este folositã adresarea la persoana a II-a plural, adicã formula de politete a pronumelui personal, care în limba românã se traduce prin “dumneavoastrã”, dar in în limba francezã [ pentru dumneavoastra ] se spune “voi”.

În rugãciuni, nu de putine ori, persoana care se roagã si spune rugãciunea, începe cu adresarea la persoana a II-a plural, “Vous”, “Voi” = “Dumneavoastrã” si continuã cu aceea la persoana a II-a singular, “Tu”, “Tu”.

Rugãciunea i se adreseazã în principal lui Dumnezeu, Tatãl Ceresc, si se recurge la mijlocirea Maicii Domnului, care este rugatã sã “te” [ “mã”, “ne” ] învete, pentru îndeplinirea asteptãrilor lui Dumnezeu.