Tr : mon journal 9 mai-15 mai 2016 le rêve du 14/15 mai 2016 :, duminicã 15 mai 2016

Tr : mon journal 9 mai-15 mai 2016 le rêve du 14/15 mai 2016 :, duminicã 15 mai 2016

Objet :	Tr : mon journal 9 mai-15 mai 2016 le rêve du 14/15 mai 2016 :
De :	Olivia Marcov (...)
À :	...
Date :	Dimanche 15 mai 2016 15h11

olivia

Le Dimanche 15 mai 2016 15h10, Olivia Marcov <...> a écrit :

olivia

Le Dimanche 15 mai 2016 15h05, Olivia Marcov <...> a écrit :

Je joins mon journal du 9 mai au 15 mai 2016, dans la nuit du 14 au 15 mai 2016 j'ai fait un rêve, j'ai vu en rêve Jésus-Christ, la veille j'avais préparé mon Cahier de prières, car dans les pages du cahier, dedans, je mets des icônes, des versets que j'aime de la Bible....

[ alãtur ] Jurnalul meu 9 mai - 15 mai 2016, am adaugat visul meu din 14/15 mai 2016, dupa ce, cu o seara inainte imi pregatisem caietul de rugaciuni.....

Caietul de rugaciuni = le Cahier de prières

Caietul meu de rugaciuni = Mon Cahier de prières

Crucea Alba a lui Isus de la Medjugorje = La Croix Blanche de Jésus de Medjugorje

Fecioara Maria = La Vierge Marie

"Duminica 15 mai 2016 :

Ieri seara, sau, mai degrabã ieri noapte, am reusit sa imi pregãtesc, asa cum obisnuiesc deja de câtva timp, Caietul de rugãciuni in curs, pe care l-am inceput si care ramasese nepregatit, pentru ca, vreo doua, trei luni, poate un pic mai mult, nu am avut cerneala in imprimanta.

Cum pregatesc un caiet de rugaciuni ?

Mai intai ca prefer caietele simple, exist unele cu coperti roz-inchis, galben, albastru, sau verde, sunt de buna calitate si nu costa mult ( de aceea am auzit ca s-ar fi vandut ca painea calda si nu s-ar mai gasi la Papetaria in chestiune, de unde le cumpara mama pentru mine ), la inceput am avut caiete mai subtiri, dar acum am inceput caiete cu mai multe file, vreo 80 de file cred, acelasi tip de caiet insa, asa cum aveam in scoala ca format, adica formatul mic, A 5.

Numerotez aceste caiete de rugaciuni, fiecare are pe coperta o eticheta pe care scrie « Caietul de rugaciuni nr. ... “.

Pe primele pagini sau file ale caietului, dupa ce, chiar pe prima,prima fila ma semnez si scriu perioada cuprinsa, de pilda : “numele, prenumele, Caietul de rugaciuni nr...., Perioada : [ sa zicem ; 1 august 2016 ( care va veni, stiu ) – 30 septembrie 2016 ]”.

Apoi, dau pagina si pe urmatoarea pagina imprim si asez Crucea lui Isus de la Medjugorje, m-am obisnuit sa asez mai ales Crucea Alba Mare, pe care scrie “Isusu”, de la Medjugorje pe prima fila.

Tot pe prima fila, dar pe spatele, sau pe verso-ul primei pagini pe care m-am semnat, asez o alta icoana de ceva timp, cel mai adesea icoana Fecioarei Maria.

In paginile caietului de rugaciune asez, adica lipesc, icoane, icoane cu rugaciuni si versete din Biblie care imi plac mie mai mult, sau care m-au impresionat mai puternic.

Pentru aceasta, in prealabil, aleg din calculator, din folderul ( dosarul ) cu icoane-imagini, ce icoane sa asez in caiet, si apoi imprim fiecare imagine-icoana in parte.

Versetele din Biblie, fiind cele care imi plac mie mai mult, le-am pregatit eu insami, am luat Biblia si am scris versetele in chestiune, cu grija sa le potrivesc pe pagina A 4, pe mijloc, pentru ca nu au loc prea mult pe fila unui caietel mic A 5.

Imprim, fiecare icoana in parte, fiecare pagina pregatita de mine cu versete din Biblie, separat, apoi le lipesc pe paginile caietului de rugaciune, astfel incat, atunci cand eu scriu o Scrisoare-Rugaciune catre Dumnezeu-Tatal Ceresc Sfant si Vesnic Viu, Atotputernicul, randurile scrise de mine in cuprinsul rugaciunii se aflã printre icoanele imprimate.

Apoi, cand termin de scris o rugaciune, inchid caietul, il asez langa Biblie si deasupra am o pagina A 4, o coala alba pe care am imprimat o imagine ( de pe facebook ) care inchipuie Scara lui Iacob, pe care Ingerii din Cer urca si coboara, urca la Cer rugaciunile noastre si din Cer, Ingerii coboara cu raspunsurile pe care Dumnezeu ni le daruieste, la rugaciunile noastre, Ingerii urca si coboara necontenit.

De asemenea, peste caietele de rugaciune am asezat si o pagina A 4 pe care sunt imprimate Numele Sfinte ale lui Dumnezeu, astfel cum le gasim in Biblie, numai ca au fost si oameni care le-au cautat si le-au asezat pe toate, sau cam pe toate la un loc.

Stim deja ca Dumnezeu este : Atotputernicul, Atoatecreatorul, Atoateziditorul, Stapanul Universului, Dumnezeu Care Poarta de Grija, Dumnezeu Vesnic, Dumnezeu Vesnic Viu si Sfant, Dumnezeu Alfa si Omega, si asa mai departe.

Ei bine, de mai multe luni de zile am ramas fara cerneala in cartusul imprimantei, si am adunat multe rugaciuni neimprimate, insa nu indraznesc sa incep sa le imprim acum pe toate, pentru ca as consuma imprimanta, pricina de dsicutie in casa la noi, si pentru ca se consuma colile A 4 albe de scris, iar tata care a umplut cartusul cu cerneala are nevoie si chiar isi imprima articole pe masura ce scrie la ele, sau din ele.

Ieri am imprimat, pentru prima data de cand, dupa cateva zile deja bune, avem din nou cerneala in imprimanta, cateva rugaciuni de pe trinite.1.free.fr si am rostit si citit cateva, inainte sa mi se inchida ochii de somn.

Dar, inainte de aceasta, ieri seara-noapte, mi-am pregatit deci un caiet de rugaciuni, cel in curs, pe care incepusem sa il scriu, dar nu avea in el nici Crucea lui Isus Alba din Medjugorje, nici icoanele Fecioarei Maria si nici alte icoane, din lipsa de imprimanta.

Bine, si este interesant, altfel nu as insista sa povestesc.

Este interesant, dar este mai cu seama util sa tii un caiet de rugaciune, caietele cu rugaciuni se aduna unele peste altele, si Dumnezeu le citeste, ele sunt acolo cu rugaciunile cuprinse in filele lor, cu icoanele sfintilor, cu Crucea lui Isus, si isi asteapta rezolvarea, caci nu se pot rezolva toate deodata, dar asa, treptat, treptat, Dumnezeu aduce un raspuns si o solutie fiecarei probleme ridicate in rugaciunile pe care le scriu.

Si cum problemele sunt multe, firesc este ca nu s-ar putea ca deodata sau toate, in foarte scurt timp, sa isi afle o rezolvare, dar usor, usor, Dumnezeu le va aduce o Lumina fiecareia..

Este interesant pentru ca noaptea trecuta am avut un vis, si ma gandesc ca este in relatie cu completarea caietului meu de rugaciuni.

Ce icoane am ales ieri seara ?

Am ales si asezat Crucea Alba a lui Isus, de la Medjugorje, apoi icoana Sfintei Fecioare Maria care le apare vizionarilor de la Medjugorje asa cum a descris-o vizionara Vicka, am asezat-o pe Fecioara Maria pe verso-ul primei pagini a caietului pe care ma semnez, iar pe pagina urmatoare ( ar fi a 2-a fila din caiet ) am asezat Crucea Alba, asa incat Fecioara si Crucea lui Isus sunt una langa cealalta.

Apoi, la sfarsitul rugaciunii – ultima pana astazi scrisa de mine in caiet – din noaptea de 11 aprilie spre 12 aprilie 2016, am asezat ( lipit ) icoana PreaSfintei Inimi a lui Isus Cristos din care picura Preapretiosul, Preascumpul Sãu Sânge, si pe care porumbeii, Duhul Sfant, il adunã cu grija, picatura cu picatura.

Dupa aceea, am dat fila si pe paginile albe, inca nescrise, am lipit pe o pagina o parte din versetele din Biblie, din Evanghelia lui Ioan, care descriu Aparitia lui Isus Inviat, dupa ce El a Inviat ( imediat ), Apostolilor Sai, la malul marii ( lacului ), Isus fiind pe tarm le-a pregatit masa, pentru ca ei fusesera si inca se aflau la pescuit, in barci, si nu reusisera dupa ore de munca, sa pescuiasa nimic !

Singurul care L-a recunoscut atunci, a fost Sf. Apostol Ioan, ucenicul iubit al lui Isus, Ioan cel care era feciorelnic, adica Fecior, iar curatenia sufleteasca si trupeasca, in sensul de puritate a trupului si a sufletului ii placea si ii place lui Dumnezeu in mod cu totul si cu totul deosebit.

Cu anii am inceput sa si inteleg acest lucru, pe care pana astazi il stiam numai din lecturi.

Am inceput sa inteleg, ceea ce pana azi numai citeam si stiam din cele ce citeam.

Astfel, Ap.Ioan a fost singurul care, pe tarmul pe care aparuse Isus Inviat – deci apostolii stiau ca Isus a fost Rastignit si asezat in ( Sfantul ) Mormant, ei inca nu stiau ca Isus a Inviat, sau, daca stiau, pentru ca le spusesera Femeile Mironosite care mersesera cu mir si arome scumpe la Mormantul Lui si il gasisera gol, iar Ingerul le-a spus ca Isus e Viu si ele sa mearga sa le spuna vestea si apostolilor ( dar apostolii nu le-au crezut ) – daca stiau deci, apostolii inca nu credeau, sau nu credeau de-a binelea, ca Domnul ( “lor” ), Domnul Nostru, Isus Cristos, a Inviat.

Ei incercasera sa prinda peste noaptea si nu prinsesera nimic, iar acum erau obositi si le era foame.

Isus, Invatatorul, Domnul Inviat, apare in mod simplu si firesc, ca orice om, pe tarmul lacului pe care pescuiau apostolii Sai, este o scena, un episod care imi place foarte mult si ma induioseaza, pentru ca, dupa toate inimaginabilele chinuri prin care a trecut de cand a fost urmarit, prins, condamnat, rastignit, crucificat, asezat in mormantul rece, Isus Cristos Inviat – si iata cum, imi spun eu mereu, prin experienta mortii ( biologice, dar in fond nu numai biologice ), TRECEM FIECARE SINGURI IN VIATA.

Isus Inviat s-a intors imediat la Apostolii Sai iubiti si s-a gandit ca ei, oameni simpli, limitati, nu sunt nici macar capabili sa isi castige painea, adica ei erau pescari si nu au fost capabili sa prinda peste, pentru a se hrani, si tot El Isus Domnul lor si al Nostru, s-a dus cu grija pe malul lacului Tiberiadei si a pregatit masa, a facut focul, a asezat peste si i-a asteptat sa vina de la pescuit.

Mai intai, Isus le-a cerut de mancare, dar ei nu aveau..., bietii....

Dupa ce a trecut SINGUR, prin experienta mai mult decat atroce, dureroasa, chinuitoare, inuman de atroce, a Rastignirii, a Crucificarii, singur, caci apostolilor le fusese frica sa nu fie prinsi si rastigniti si ei, intrucat lumea ii recunostea ca fiin ucenicii lui Isus cand traia Isus, numai Ioan, numai acest apostol, Feciorelnicul a fost martor ocular, prezent trup si suflet la picioarele Crucii pe care Isus era Crucificat si Ioan statea langa Fecioara Maria.

Dupa cum se vede, frica e omeneasca, dar e si exagerata si in mare masura trebuie inlaturata, pentru ca Ioan a stat de fata la Rastignire si pana la sfarsit, si nimeni nu l-a incomodat cu nimic, ca prezenta, prezenta lui a trecut fie neobservata, fie observata, dar cu el, tartorii lui Isus nu au avut nimic, cel putin nu atunci.

Faptul ca Isus a trecut SINGUR prin cel mai dramatic episod din Istoria Umanitatii, urmarirea, prinderea, judecarea, condamnarea UNUI INOCENT, Rastignirea lui, este mai mult decat induiosator, mai mult decat miscator, cand te gandesti ca tot EL dupa ce a Inviat, S-a intors, cu grija si din grija [ Dumnezeu Care Poarta-de-Grija ] pentru viata apostolilor Sai, la ei, la Apostoli, pe care i-a hranit la propriu, cu mancare, cu peste si paine, iar mai apoi, da, cu hrana spirituala si mai apoi inca, cu Duhul Sfant care S-a Pogorat peste ei toti [ in ziua Cincizecimii ].

Revin la caietul meu de rugaciuni si voi spune ca ultima mea Rugaciune pe care am scris-o in 11/12 aprilie 2016 se termina, chiar pe pagina, cu faptul ca il rog pe Dumnezeu sa ii ajute pe toti disparutii francezi care au fost demult rapiti, dintre care unii ar putea fi in viata astazi, atunci cand francezii au fost nevoiti sa plece, sa fuga in graba din Algeria, tara pe care e drept, o colonizasera.

Si in perioada aceea, chiar in acele zile, multi francezi de origine care traiau in Algeria au fost pur si simplu rapiti si dusi in mine sa lucreze, in inchisori, in case inchise, unde au fost pusi la munca, dar in conditii inumane, cat au rezistat, daca au rezistat, in orice caz au fost dati disparuti si dupa un numar de ani, Guvernul francez a incetat oficial, sa ii mai caute, sa se intereseze daca sunt in viata, unde sunt, etc.

La Perpignan in Sudul Frantei a fost infiintat insa un Memorial al celor disparuti si pe o placa din bronz au fost sapate, scrise numele si prenumele francezilor, ale caror rude, familie, si azi se aduna la Perpignan si ii asteapta si plang si desigur, e cumplit sa nu ai vesti deloc, de atatia ani, despre un membru al familiei.

Deci, rugaciunea mea din caietul meu se termina cu rugamintea ca Dumnezeu sa ii ajute pe acesti disparuti si rudele lor, si ca ei sa revina ( cei in viata si azi ) in Franta, la familia lor, in tara lor in tot cazul, chiar daca  nu mai au rude in viata, sa se afle despre fiecare in parte, soarta sa, fie ca e sau nu e, in viata.

Pe pagina alaturata imediat, a caietului am lipit Icoana PreaSfintei Inimi a lui Isus, aceea din care picura Preapretiosul si Preascumpul Sau Sange, strans cu grija de Duhul Sfant in chip de porumbel.

Dupa ce mi-am aranjat caietul am fost foarte multumita, impacata, si am inceput sa spun rugaciuni pe care ieri seara mi le-am imprimat.

Dar foarte curand mi s-a facut somn si pana la urma am adormit.

Si am visat....

Desi amintirea visului, sau chiar secventa din vis a fost cam rapida, sau vaga, totusi a fost suficient de puternica si intensa cat sa imi ramana in memorie si sa ma impresioneze puternic.

Am visat deci in 14/15 mai 2016, noaptea, ca, undeva, ( decorul nu era prea net, dar exista un decor ) pe jos, dar era ca si cum eram in aer, nu chiar pe jos, nu chiar pe sol, nu chiar pe pamant, poate insa langa o apa, langa un lac, langa o mare, se aflau insirate, in sir, - sa zicem totusi “pe jos” – la orizontala, trupurile unor oameni morti, pline de sange, cu fata in jos.

Nu vedeam decat trup langa trup, fata le era in jos, erau intinsi la pamant, la orizontala, asa cum s-ar culca cineva, intins tot, pe jos, direct pe sol, direct pe pamantul de afara, dar, pareau ca sunt pe ( o ) apa, nu chiar pe pamant ( nu chiar pe tarana ), trupurile erau cu fata complet in jos, lipita de pamant sau pe apa ( nu pot spune lipite de apa, dar parca erau pe suprafata unei ape care insa nu se vedea foarte foarte limpe dedesubtul trupurilor, insa se vedea dincolo de ele, in continuarea lor, mai in departare si apa aceea, sa ii zicem mare sau lac, stralucea, era o apa care stralucea, cum straluceste apa cand soarele bate in ea ), si nu se vedeau decat spatele trupurilor, dar din dreptul capului tuturor celor intinsi la pamant, morti, curgea, sau cursese sange, sange rosu, deci sangele nu era maro, nu era uscat, nu era vechi, nu era invechit.

Dar sangele nu curgea, cursese, si era in dreptul capului – sigur, [ capul ] ranit – al oamenilor acelor morti, intinsi la pamant, sau pe o apa.

Toti fusesera loviti, asasinati, si loviti pesemne in zona capului, poate, spun “poate”, a gatului, sau si a gatului.

Se vedea spatele oamenilor, o masa amorfa, de culoare inchisa, dar erau oameni si parul lor, plin parca de apa, de sange, de o “pasta” ( poate trupuri in descompunere ), un par care se vedea tot ca o masa amorfa, inchisa, intunecata la culoare, aceeasi culoare maro inchis ca a intregului trup mort.

Da, dar... ,sa vedeti !

Dintr-o data, si acum parca mai clar, sau din ce in ce mai limpede, peste sirul, caci era exact un sir, o insiruire de trupuri, un “rand” de trupuri asasinate, cu sange in dreptul capului, sange rosu, un rosu mai inchis, dar nu un rosu-maro ( adica nu era nici rosu deschis ), rosu-plin, rosu pur si simplu, dintr-o data a Aparut ISUS CRISTOS in picioare, Mergand peste trupurile acelea moarte, calcand peste trupuri, si mergea asa cum....

 [ Imi amintesc cand Silviu fratele meu era copil mic, avea figurine din plastic de ( sau “cu” ) Indieni ( pieile rosii ), indienii acestia de jucarie, figurinele, fratele meu le insira prin casa, pe covor, pe jos, unul langa altul, unul in spatele altuia, incat erau ca un sir, ca un rand ( si noi le luam in picior si durea ! ). ]

In mod similar, trupurilor acestor oameni morti, asasinati, cu sange la cap, erau unul langa altul, acum, parca pe suprafata unei ape, care in zare stralucea, in care se reflecta puternic soarele, care ii dadea apei un reflex si o culoare albastra-alba, ca lumina unei stele albastre-albe, prea putin albastru, mai mult Alb...

Peste trupurile celor asasinati si cu sange, insist, la cap, cãlca ISUS CRISTOS, cu picioarele Lui desculte, inalt, in rochie parca Alba, totusi nu Il vedeam bine cum era imbracat, insa in haina sau rochia aceea lunga cum a purtat el pe pamant, caci asa purtau barbatii in Nazaret, in Iudeea, pe atunci... nu stiu daca, ISUS CRISTOS mergand peste ele si calcand peste trupuri, nu stiu daca nu cumva, mi s-a parut in vis, trecator, ca Picioarele lui Isus erau si ele cu Sange, nu pot spune pline de sange, dar cu Sange, Isus calca efectiv peste fiecare trup mort in parte, si, in acelasi timp, parca abia atingea, sau chiar nu atingea trupul celui mort peste care calca, dupa ce trecea, dupa ce trecuse de acel trup mort.

Dar...., sa vedeti !!!!!!

In randul acelor trupuri moarte, asasinate, in visul meu, stiam ca MA AFLAM SI EU, si eu eram unul dintre acele trupuri asasinate, moarte, desi in vis, nu ma vedeam concret, dar eram parca intinsa pe jos, alaturi de trupuri si mai ales, cand am vazut ca ISUS CRISTOS calcã peste trupuri, cu ingrijorare, da, cu teama, cu frica, eu am spus ( dar nu stiu cui ii spuneam si eram singura care vorbea pe acolo !!! ), eu am spus cu teama, cu ingriijorare, cu uimire : “DAR CALCA PE NOI, DAR VINE SI CALCA PESTE NOI !”, si mie imi era frica sa nu calce peste mine....

Si asa fiind, in aceasta secventa a visului meu, m-am trezit.

M-am gandit la semnificatia visului, stiti ca in Noaptea de Inviere la Biserica se canta : “Isus a Inviat din Morti, / Cu moartea pe [ pre ] moarte cãlcând /

Si celor din morminte / Viatã dãruindu-le ! /”.

Ma opresc acum si aici.

In orice caz, va rog sa va rugati pentru mine.

15/05/2016 14:47:52 dimanche 15 mai 2016, Bucarest, Roumanie.

 "

je joins le fichier word de Mon Journal 9 mai - 15 mai 2016

olivia

---

Pièces jointes

• Olivia luni 9 mai 15 mai 2016 jurnalul meu.doc (184,50 Ko)