l'Anglais-VIII-en 90 leçons et en 90 jours/ Engleza in 90 de lectii si in 90 de zile
suite du 11 décembre 2016;
( 8 )
De data aceasta, fotografiile paginilor din carte sunt mai clare, fara ca eu sa fi facut ceva, caci nu am cum, nici ce.
Si data trecuta, pe 11 dec. 2016, am stat mult sa potrivesc lumina deasupra cartii, cartea sub lumina, sa aprind mai multe/ mai putine lumini, sa caut sa vad cum se va fotografia cat mai lizibil si clar ! Si, degeaba !
Azi aparatul mi-a facut figuri, adica nu descarca poze, la fel ca si ieri l-am pus sa il incarc complet, si pe urma, tot nu mergea ; din nou am stins si repornit PC-ul.
Si dupa aceea, din nou am introdus cablul in unitatea centrala a PC-ului si cu emotii, ca va iesi, ca nu va iesi, a iesit, adica a descarcat pozele !!!!
Dar nu stiu niciodata dinainte ce va urma.
Azi e ziua 2 a gropii din fata ferestrelor noastre, si in fata Notarului desi la o distanta de blocul B 35 cu notarul.
Ieri au venit, au excavat, au plecat, au trecut cateva zeci de minute, s-au intors, au mai sapat putin, au plecat.
Am facut poze dupa plecarea lor.
Cu groapa, dar nu era inca chiar o groapa.
Azi m-am trezit si pe la 9h00 sa fi fost, m-am gandit sa vad groapa, si acum chiar devenise groapa, se vad conductele, insa atat, liniste.
Nimeni in jur.
Groapa : este creatia anilor '90, si inceputului anilor 2000.
Dupa aceea, si dupa niste ani, prin anii 2000, la un moment dat nu au mai sapat prea des, mai rar, o vreme cam deloc.
Acum vad, ca Alegerile si rezultatul lor vine cu redeschiderea ciclului GROAPA.
Nelipsita GROAPA de langa blocul R 4, din Drumul Taberei nr.57.
Sector 6.
Am citit si sunt multe chestii "nostime" pe FB, cineva a spus multumit ca de data asta victoria e clara, e satisfacatoare, evidenta, adica pe intelesul tuturor, sunt Algerile cele mai reusite !!!!
Da, desigur, victoria cea mai reusita si deplina cand la alegeri 60 % din votanti au absentat de la vot !!!!!
60% nu au votat !!!
Victoria cea mai deplina este CAND TE ALEGI TU SINGUR PE TINE, SI NU MAI E NIMENI IN JURUL TAU SA TE VADA, NICICUM SA TE SI ALEAGA.
SI CRED CA SPRE ASTA NE INDREPTAM IN ROMANIA.
Am schimbat doua vorbe pe FB cu Mirela Margoi colega de banca din scoala.
Mi-a spus ca ( in raspuns la intrebarile mele exprese, Mirela e tare precisa, ea nu prea vorbeste, decat daca o intrebi la obiect, atunci iti raspunde negresit, riguros si cinstit ) :
Raspunsurile Mirelei : Da, s-a inregistrat acum mai multi ani la Ambasada Romaniei la Oslo, cu adresa de email, si de atunci primeste 2 invitatii anual.
Inainte mergea cu sotul ei, norvegianul, dar mai nou merge cu Martin fiul ei cel mare.
Anul asta au fost multi romani NOI, studenti si romani la munca.
A intalnit totusi ( doar ) o prietena printre invitati.
Criteriul selectiei : sa participi la activitatile Ambasadei sau pe langa aceasta.
Ce activitati ?
Din raspunsul ei - sau o fi evitat, desi nu cred, cunoscand-o pe Mirela -....
"Ce activitati ? "
"Nu faci nimic" - Mirela.
"Poate ajuti sa puna masa, la Ambasada, pentru ziua "receptiei", primirii ? "
raspuns : "Nu facem nimic la Ambasada, nu ajutam cu nimic, cand sosim acolo ne asezam la masa !~"
Ei bine, daca asta e adevarul, sunt placut uimita si chiar ma bucur de o initiativa asa frumoasa a Ambasadei, parca nu imi vine sa cred ca totusi ii primeste si de ani de zile, fara sa ii puna sa faca nimic ( asta e chiar minunat... ), fara sa le ceara nimic, si din cate inteleg, nici bani de participare, nu am inteles ca ar fi taxa de intrare.
desi, mai stii ?!
uite ca nu am intrebat asta !
Mirelei, saracuta i se face pofta uneori de mancarea de acasa, pofta mare.
Pentru ca, inteleg, unul din dezavantajele locuitului in tari straine si mai ales in casatorii mixte, este ca acolo - eu asa am dedus - nu gateste romaneste !
Odata - si atunci cred ca venise in Romania cateva zile in concediu, prin tara - a postat o poza la un restaurant sau doua, cu sarmale sau mici, si a scris ca murea de pofta !!!
Dupa mancarea de acasa !
Sunt dezavantaje in casatoriile mixte, desi sa fim sinceri, te mariti cu un strain, acesta in cazul nostru e in Norvegia unde Mirela cred ca are carne de porc pentru sarmale si le poate prepara acasa la ea, la ei.
dar, pesemne, cumva, "tacit" nu e bine, nu da bine sau e intrebata de ce gateste ?
desi am vazut ca are tort.
M-a lamurit : tortul din poza era ( vara ) de ziua ei de nastere !
Si florile de pe masa.
Exista tot felul de ciudatenii, sotii straini, si nu doar ei, strainii daca stai in gazda la ei, nu admit ca poti sa gatesti ( plecand de la ipoteza ca ai voie ) ce vrei tu, si ceva bun.
La Roland mancai numai ce ii placea lui, si norocul meu ca ii placeau bunatatile.
Totusi de sarmale nu putea fi vorba.
Nici de salata de rosii, ele nu aveau niciun gust.
Am facut o salata, si niciodata pana atunci nu il vazusem refuzand mancare, a spus : "Ia castronul , ia asta de aici !" si s-a strambat.
Erau rosii frantuzesti, cumparate cu el.
Caci eu o singura data am cumparat cateva mici lucruri ( sapun, bomboane sau ciocolata ) inainte sa ma intorc acasa in vara 1999.
In rest, la el, cu el, cat am locuit, numai cu el eram la cumparaturi, practic cumpara el ce vroia el.
Noroc, cum ziceam, ca vroia lucruri bune, si e drept, pentru ei, socotite, unele, destul de scumpute la pret.
Astazi ma intreb totusi cum am stat eu 2 luni acolo ?
Era frumos acolo.
Dar, daca vroiai sa mananci dimineata, concret, ma rog nu iti dadea peste mana, dar simteai ca nu mananci, nu te invita, nu iti spunea sa mananci ceva, desi era mâncãu, si la pranz si seara spunea "trebuie sa mancam ! sa punem masa !"
dar si dimineata, cel putin uneori simti nevoia sa mananci, si sincer mai ales cand nu pleci la munca dimineata si ramai acasa.
Cafea.
Atat.
Si intre ore nu se mananca.
Si eu, culmea, sunt disciplinata, si eu am ore pana la urma fixe ( in anumite marje ) de masa.
Totusi, nu pot spune ca nu mi se face foame intre mese si atunci mananc ceva ( nu in post insa ).
Acum tin postul.
Insa nu ma refer la perioada de post.
Adica, totusi, nici sa fie oarecum tacit, implicit, interzis sa mananci la alte ore macar un sandvis, ceva.
Deci mi se pare aberant.
Si, culmea, organismul, daca il lasi, se regleaza el si singur, la orice ore mananci, dupa un timp, organismul se obisnuieste.
de pilda eu mananc dupa ora pranzului, cel mai adesea, pe la 3, 4, 5 chiar dupa PRANZ.
Si mai mananc pe la 9h30, 10 , 10h30 seara, noaptea.
Dar mi se poate face foamei intre mese, sau mai devreme, chiar mi se face.
Numai ca acum stau la computer si nu ma indur sa ma scol, mai ales ca la bucatarie e mama cu treaba mereu, sau e Vivi ( Silviu ) care trebuie sa plece la munca, sau ii face mama mancare, sau mananca tata....
Pana la urma azi tata pe la 13h14 a plecat de acasa, era nervos.
S-a intors, nu dupa mult, foarte mult timp.
Silviu l-a sfatuit sa nu plece, caci parca se impiedica de toate, ne era frica sa nu cada, dar acum cred ca si nervii , avea draci pe el, si nu vedea in jurul lui.
Ne-a fost frica, mama a inchis usa, sa nu ma vada tata, nu stiu de ce prezenta mea irita parintii si pe Silviu, a fost o viata chinuitoare in felul asta pentru mine, sa imi arati in fiecare clipa, ca, practic, nu ma suporti.
Mama i-a spus ca il duce la taxi, ori la noi nu mergem noi cu taxi, mai ales ai mei, decat in cazuri absolut exceptionale.
Tata a refuzat.
Totusi mama a plecat din casa in urma lui tata.
Sunt oameni, astazi adulti - am sa va povestesc ceva - care, cand vad ei ca nu sunt parintii tai de acord cu ceva, te evita, poti sa ajungi sa mori de foame, ei te evita !
O paranteza : in genul Sorei Faustina Kowalska, poloneza, cand a vrut la manastire, a batut la multe usi si cand auzeau ca nu vor parintii ei sa intre ea la manastire, ii tranteau usa in nas.
O lasau in strada.
A primit-o o stareta totusi, dupa multe incercari si usi trantite in fata cu ticalosie si nemernicie, si de cine se putea ? De insisi preoti, calugari, prelati....calugarite !
Nu poti crede, nu ?
Si o stareta a primit-o, dar ea era discriminata, ea voia sa se roage, sa invete, ca celalalte, o tineau la curatenie numai pe sali, cand in sali de clasa, la usa, auzea cum se roaga, sau citesc Biblia, sau invata religie, celelalte calugarite.
pe motiv ca era saraca si nu stia carte.
De fapt stia carte cat era suficient.
Stia sa citeasca si sa se roage.
Tatal ei cumpara adesea carti - ramase azi dovada in Casa Muzeu, Memoriala a Faustinei ( scumpe, erau scumpe, de rugaciuni si religie, pentru familie si toti acasa le citeau impreuna.
Ea deci, chiar avea o pregatire.
cand a intrat la manastire.
[...]
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu