olivia
Afficher le message d’origine
Le Samedi 3 septembre 2016 20h41, Olivia Marcov <Olivia Marcov@yahoo.fr> a écrit :
olivia
Afficher le message d’origine
Le Samedi 3 septembre 2016 20h32, olivia maria Marcov <Olivia Marcov@gmail.com> a écrit :
Vedeti mai jos : paginile atasate din Abecedar !
Abécédaire Olivia, Pensionnat Ecole Doctrine Chrétienne 1972-1976,
Méthode Boscher « La Journée des Tout Petits », 1959, V.Boscher and J.Chapron
Prononciation / Pronuntie:
Salut,
Am o surpriza pentru voi, pentru a deprinde pronuntia limbii franceze.
Ca sa va dau curaj voi spune de la inceput ca Abecedarul dupa care am invat eu in anii 1972-1976, ma rog, in clasa intai, la Constantine, la Scoala Pensionatului Doctrinei Crestine a Maicilor Catolice Franceze, este o carte foarte limpede, clara precum apa de izvor si mai ales, veti rasufla usurati, este o carte subtire !
Ei bine, daca un Abecedar subtire te poate invata sa pronunti, si corect, in limba franceza, este o veste buna, nu-i asa ?
Cand mi-a telefonat pentru a-mi ura La multi ani ! de Sfanta Maria pe 15 august 2016, profesorul de fizica din liceu, domnul Ion Manea mi-a povestit ca a avut o nota foarte mare la o teza de limba franceza ( va spusesem nota, o notasem... ) de peste noua oricum, 9,66 sau 9,80.
Insa, apoi m-a intrebat, in cursul conversatiei, cum se pronunta Clemenceau ?
Acum :
Am fotografiat, si se vad perfect, cateva pagini din Abecedarul meu din anii mei de scoala primara franceza, pagina cu pagina, este atat de limpede, de clar, incat veti exclama “Cat de usor este sa inveti [ pana si ] pronuntia limbii franceze !”
De aceea i se spune “Metoda”.
Am sa va explic, pe scurt, fiecare pagina.
Cand aveti in fata o pagina din acest Abecedar, nu va ganditi la ce, cat, cum stiti, stiati voi ca s-ar pronunta.
Procedati asa :
Va uitati pe pagina, parcurgeti pagina, o cititi, si apoi veti repeta silabele, cuvintele scrise pe pagina respectiva.
Le veti repeta, pe rand, pe fiecare in parte, sunt silabe la inceput, apoi pe masura ce Abecedarul inainteaza, sunt cuvinte, simple.
Francezii spun in Metodele lor de invatare a limbii franceze : repetati, sa nu va temeti sa repetati pana la satietate !
Se recomanda sa repetam, sa repetam, sa repetam.
Asa cum, spuneam, se recomanda sa observam, sa remarcam.
Un prilej pentru a nota in minte cunostintele deja mentionate, invatate, titlul Abecedarului este :
La Journée des TOUT Petits.
Iata cum ne intalnim cu « TOUT ».
Am dat exemplul acela :
Elle est tout étonnée = Ea este complet miratã.
Spuneam ca « tout » adverb inseamna aici : « absolut, complet, pe de-a-ntregul, in intregime, cu totul, .... » si mai gasiti si alte cuvinte similare, care sa redea aceeasi idee.
Cei denumiti mai sus, cu rosu “TOUT Petits” sunt :
« Cei FOARTE Mici ».
« Ziua celor foarte mici ».
Nu era abatele Binot, “tout petit” ? In “Les Thibault » ?
La pagina 5, aceea fara numar, dar care poarta titlul « Le Cahier Gris », citim ca abatele Binot era.... “fort petit”, adica era foarte mic, marunt, scund.
“Tout petit” inseamna mic, micut, foarte mic.
Adverbul « tout » ramane invariabil ( nu se schimbã, nu se modificã, nici in gen, nici in numar ), ca un adverb ce este el, atunci cand schimbã sensul unui adjectiv care este de gen masculin.
Petit este un adjectiv de genul masculin, singular.
Dictionarul meu mare Larousse din 1992, la pagina 1373, sus, scrie, extrag :
« tout + adjectif :
(Invariable, sauf devant un adj.fém. commençant par une consonne ou par un h aspiré, auquel cas « tout » prend les marques de genre et de nombre de l’adjectif : toute, toutes.) »
Ce inseamna « tout + adjectif = ( înseamnã ) très, fort, entièrement, tout à fait. »
Adica, pe romaneste inseamna : foarte, tare, in intregime, absolut, cu totul.
( Ni se dau aici si exemple :
Il est tout content. ( nu se acordã « tout » adverb, cu adjectivul « content » pe care il determinã, deoarece subiectul « il » [ el – in romaneste ] , prin urmare si adjectivul, este de genul masculin, singular ).
Ils sont tout contents. ( la fel, nu se acordã, subiectul, prin urmare si adjectivul este masculin, plural ).
Elles sont tout étonnées ( ramane invariabil, deoarece adjectivul pe care il determina, desi e de genul feminin, incepe insa cu o vocala ( si nu cu o consoana ) ).
Elle sont toutes contentes. ( « toutes » se acorda cu « contentes », adjectivul « contentes » este feminin plural ).
Mes voisines étaient tout heureuses. ( « tout » ramane invariabil, nu se acorda, adjectivul « heureuses » incepe cu un « h » muet, mut [ nu cu h aspirat ! ] ).
Mes voisines étaient toutes honteuses ( aici se acorda « toutes » cu adjectivul feminin plural « honteuses » care incepe cu « h » aspirat ! ). )
Sa incep cu ABECEDARUL :
Pagina 21 din Abecedar ( in dreapta paginii, jos ) sau fotografia nr.045 :
Este pagina cu titlul, simplu :
ch = ch
ch se pronuntã “sh”, sau “s” românesc.
Pronuntati pe rand, toate silabele si cuvintele din pagina, in care vedeti “ch”, “sh”, “s” ca in cuvintele romanesti : soarece, sobolan, soparla, sopron, (a) sovai, sugubat, siret, sarpe, etc.
Incepem cu silabele, si apoi continuam cu niste cuvinte care sunt in text, despartite in silabe.
Cu privire la litera “e”, cand o vedeti “e” simplu, pronuntati “œ” ca in cœur, adica este vocala “e muet”, e mut.
Cand o vedeti cu accent pe ea, deasupra, atunci o pronuntati “e” romanesc, sa se auda clar, limpede, cu mult curaj, ca in “e”-ul romanesc din “elev”, “elefant”, “elegant”, etc.
Propozitia de inceput, tot un fel de titlu al lectiei este :
le cheval tire la charrue
(calul trage plugul)
Si incep si iau fiecare silaba si grup de litere, dupa cum urmeaza in pagina, si pronunt :
cha. – pronunt “sha”, (ca in “sa”, saua de pe cal) ;
chi. – pronunt “shi”, ( ca in “si”, “si Ionel si Constantin si Mirela si Ioana au plecat la munte. Ca in “siret”, “sic”, “sifon”, “sifonier”, “sindrila” )
che. – pronunt “she” ( ca in ...”cheval” [ sheval ], sh + e mut )
chê – pronunt “she” ( ca in “sef”, “serbet”, “servet” )
cho. – pronunt “sho” ( ca in “sobolan”, “sovaiala”, “sontac-sontac”, “sold” )
chè – pronunt “she”, cu “e” romanesc.
Deosebirea intre “e” cu accentele deasupra : aigu ( ascutit ), grave ( grav ), si circonflexe ( circumflex ) este o deosebire de deschidere, dupa cum deschid gura si pronunt, este o chestiune si nuanta de fonetica si – cred – e nevoie de putina ureche muzicala.
Accentul “circonflexe” se aseaza deasupra vocalelor lungi, cred ca, mai curand lungeste vocala.
Chu. – pronunt “shu”, aici sunt atent(a) pentru ca vocala “u” nu este vocala “u” din limba romana, ci este acel “u” frantuzesc, sau inca, acel “ü” din limba germana ( daca stiti ca il pronuntati pe ü german, stiti sa il pronuntati pe “u” frantuzesc ).
Dupa aceea, incep textul si aici citesc raspicat cuvintele :
u ne ( adica “une” = “o” ) bû che ( adica “bûche” = bustean, butuc, buturugã )
une [ ü ne ], si mai precis citesc [ ü n ], nu se pronuntã ultima litera care este acel “e muet” sau “e mut”.
De ( adica “de” = de ) chê ne ( adica « chêne » = stejar ).
Daca pun cap la cap rezultã pana aici :
o buturuga de stejar / un butuc de stejar / un bustean de stejar.
Important in aceasta lectie este faptul ca invatam sa il pronuntam pe CH din limba franceza, care este « sh » din soarece, din limba romana !
Prin urmare, nu ma concentrez decat pe silabele in care apare CH, si citesc corect CH, “sh”.
Deocamdata, atat aici.
Acesta e scopul lectiei.
Pagina 20 ( in stanga paginii jos ) sau fotografia nr.046 :
Aici invatam sa pronuntam litera
g = g
ga. go. gu.
Si mai precis, invatam litera G urmata de vocalele : a, o, u.
Textul lectiei ne prezintã cuvinte in care apar silabele :
ga, go, gu
Aceste silabe ( litera “g” din aceste silabe ) se pronuntã româneste ( cu exceptia vocalei “u” frantuzesti, dar pe noi ne intereseaza litera, consoana “g” ), ca in cuvintele românesti :
ga = garoafa, gargarã, gamba, gaz, garã,
go = gol, gogoman, Govora, golas, golanas, golan,
gu = gugustiuc, guvern, a guverna, guler, Guliver, guzgan.
Si incepem sa citim cuvintele din text care sunt despartite in silabe :
le lé gu me = le légume,
Important este sa recunoastem literele “gu” si sa le pronuntãm corect.
La ga re = la gare ( gara ),
la ri go le = la rigole ( rigola )
Pagina 22 din Abecedar, fotografia nr.048 :
Aici invatam sa pronuntam grupul de litere :
ou = ou
Ou se pronuntã “u” românesc, ca in cuvintele românesti :
urs, ulcior, unguent, unsoare, ulei, uluc, urticarie, uimire, uluitor, urda, unt, etc.
Sa citim pe rand, deci :
Cou. = cu [ ku, ca in cucui, curs, cursuri, cuminte, curmal, cusatura ]
Sou. = su [ su, ca in susur, (a) susura, Sulina, suveran ]
Fou. = fu [ fu, ca in fuior, fular, funda, furou, fus ]
Chou. = shu [ shu, ca în sugubãt, suvoi ]
Pou. = pu [ pu, ca in puls, punga, pupu, pupic, pulverizator ]
Vou. = vu [ vu, ca in vulnerabil, vulcan, vulgar ]
Gou. = gu [ gu, ca in guzgan, gutui, gutuie, guraliv, gusã, guleras ]
Pagina 24 din Abecedar, fotografia nr.049 :
Aici invatam sa pronuntãm grupul de litere :
oi = oi
Oi se pronuntã in româneste “oa”, ca in cuvintele din limba românã :
oalã, oarbã, moarã, sfoarã, groazã, oazã, moale, oale, etc.
Incepem si pronuntam, citim pe rand din text :
voi. = voa ( voa, ca in voal, coalã ) ;
toi. = toa ( toa, ca in toanta, toaca ) ;
boi. = boa ( boa, ca in Boantã ( vecinul meu de palier ), boantã, boalã ) ;
moi. = moa ( moa, ca in moara, moaca, moale ) ;
foi. = foa ( foa, ca in foale, foarfece ) ;
poi. = poa ( poa, ca in poale, poame ) ;
noi. = noa ( noa, ca in noapte, noadã, noaten ( noaten=miel, mioara pana la 2 ani ) ) ;
joi. = joa ( joa, ca in joaca, joarda, joagar ) ;
Pagina 33 din Abecedar, fotografia nr.050 :
Aici noi invatam ceva nou !
Invatam sa pronuntãm grupurile de litere :
al, il, ol, ul,
observam ca aceste grupuri de litere încheie cuvantul, cu aceste grupuri de litere se terminã cuvantul.
Grupurile de litere : al, il, ol, ul – se pronuntã ca in limba romana, romaneste, cum auzim in limba romana, adica chiar asa :
al, il, ol, ul.
( Cu exceptia lui “u” frantuzesc ! )
In limba franceza, de regula, ultima ( chiar ultimele ) litere dintr-un cuvant nu se citesc, nu se aud, nu se pronuntã !
De aceea, lectia aceasta ne invatã sa citim pana la capat, adica ultimele litere dintr-un cuvant, atunci cand acel cuvant se terminã în [ literele ] :
al, il, ol, ul.
Aceasta este noutatea acestei lectii.
Incepem si citim :
al. = al ( al, ca in cuvintele romanesti : Alexandru, alfabet, altceva, altminteri, altoi, altul, alta, alinare, alint, alifie ) ;
il. = il ( il, ca in cuvintele romanesti : ilic, Ilie, coviltir, antilopa ) ;
ol. = ol ( ol, ca in cuvintele romanesti : oloi, Oleg, Olt, olog, oligoelement, Oliver ) ;
ul. = ul ( ul, ca in cuvintele romanesti : ulcior, uluc, uliu, uluitor, ultimul ) ;
Incepem si citim textul in care sunt cuvinte despartite in silabe :
a ni mal = animal, citesc chiar asa : animal, ca in limba romana ;
bo cal = bocal, citesc chiar asa : bocal, ca in limba romana ;
cal cul = calcul, citesc calcul, cu “u” ( ü german ) ;
a vril = avril, citesc avril, chiar asa cum vad : avril, romaneste ;
.....
Pagina 26 din Abecedar, fotografia nr.051 :
Aici noi invatam sa pronuntam vocala nazala
In = in
Precum si cuvinte in care apare vocala nazala
In
Vocala nazalã “in” se pronuntã “en”, unde “e”-ul îl absoarbe pe “n”, cand pronunt !
Acest “e” din “en” se aude, este un “e” românesc, ( un fel de “e” ) ca sunet.
Astfel, “n”-ul nu se prea aude la pronuntie, dar rolul sãu este de a nazaliza si prelungi sunetul lui “e”.
Repet, “e”-ul în pronuntie, îl absoarbe pe “n”, astfel incat “n”-ul devine moale, abia rostit si abia auzit, ca si cum incep sa rostesc “n” si las rostirea lui neterminatã.
“N”-ul din vocala nazala “IN” este un “n” vag, slab conturat ca sunet.
Incerc sa explic cat mai aproape de intelesul nostru, al celor din Romania, al românilor.
Este o vocala nazala, acest “in”, pentru ca se pronuntã pe nas, fonfait, cum sunt francezii, ca si cum ai o raceala si nasul infundat, sau ai polipi.
Acel “en” comportã un fel de “e”, dar mai usor este sa ascultati.
La fel ca in cazul celorlalte lectii, incepem si citim, pe rand, fiecare cuvant din text :
vin. = ven [ ven ] – nu am echivalent romanesc, nu voi da exemple din cuvintele romanesti.
Vin = inseamna vin, bautura din struguri.
Pagina 16 din Abecedar, fotografia nr.053 :
Aici, in lectia aceasta, invatam sa pronuntam consoana
S = s
Si o pronuntãm la fel ca in limba românã, adicã “s” romanesc, ca in cuvintele romanesti :
susur, a susura, sol, servitute, semn, semnal, simbol, surtuc, sulf, etc.
Observam insa in lectia aceasta urmatoarele :
Toate silabele, cuvintele din text, incep cu litera S, deci litera “s” este prima litera din cuvant !In acest caz noi pronuntãm “s” ca in limba românã.
Incepem si citim silabele si cuvintele din textul lectiei :
su. = su, cu “u” frantuzesc ;
sé. = sé, [ se, adica se cu “e” romanesc, ca in sever, severitate, semnal, sentinta, serios ] ;
so. = so [ so, ca in solidar, solitar, soare, sol, sonor ] ;
sê. = sê, [ se, adica se cu “e” romanesc, ca in sever, severitate, semnal, sentinta, serios ] ;
si. = si [ si, ca in : silaba, sifon, sirop, siliciu ] ;
sa. = sa [ sa, ca in savuros, salva, salvator, sare, savarina, sapã ] ;
se. = se, cu “e muet” cu “e mut” frantuzesc ; nu am echivalent in limba romana ;
sè. = sè, [ se, adica se cu “e” romanesc, ca in sever, severitate, semnal, sentinta, serios ] ;
le semeur = semanatorul ;
Pagina 17 din Abecedar, fotografia nr.054 :
Aici noi invatam sa pronuntãm consoana “b”, pe silabe.
Incepem si pronuntãm, citim silabele, cuvintele din textul lectiei.
Litera sau consoana “b” din limba franceza se pronuntã la fel ca in limba românã, ca în cuvintele romanesti :
bani, baba, banc, bavarez, bal, bere, tub, bilet, bolovan, bubui, buton, baclava, benzina, etc.
Incepem si pronuntam fiecare silaba :
bè,
ba,
be,
bo,
bê,
bi,
bé,
bu.
La sa bo ti è re = la sabotière
Le sabotier / la sabotière = artizan care fabricã saboti ;
Olivia.
_________
03/09/2016 20:14:00 samedi 3 septembre 2016
Pièces jointes
- Olivia 3 SEPT 2016 Abecedaire Olivia Doctrine Chretienne METHODE BOSCHER La Journee des Tout Petits.doc (64,00 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 045.jpg (717,44 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 046.jpg (687,97 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 047.jpg (763,96 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 048.jpg (735,37 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 049.jpg (660,12 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 050.jpg (710,57 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 051.jpg (626,70 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 052.jpg (538,42 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 053.jpg (640,19 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 054.jpg (754,74 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 055.jpg (788,16 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 056.jpg (652,99 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 057.jpg (625,71 Ko)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 058.jpg (632,23 Ko)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu