Scrisori, Edgar Degas ( 2 )
Catre Alexis Rouart
Pontarlier [7 septembrie 1904]
[Anul
adaugat de mana lui A.Rouart. ]
Plouã, sunt
intr-o cafenea. Ma gandesc la prieteni.
Cand te
plictisesti, te gandesti la prieteni, nu te simti bine cu tine insuti.
Asteptam, ca sa
raspund la placuta si lunga ta scrisoare, sa fiu oarecum fortat de o zi
pacatoasa ca asta. Iata cum sunt si nu sunt mai rau decat altii.
Am plecat asadar
in sfarsit de la Paris, din ordinul Doctorului, ca sa respir la altitudine.
De la Paris la Épinal,
Gérardmer, La Schluchte ( sic ), am trecut in Alsacia, Munser, Turkheim ( sic
), Colmar, m-am intors in Franta, Belfort plin de evrei, Besançon, Ornans si in
sfarsit am fost retinut doua saptamani la Pontarlier de unde am facut diverse
plimbari. Am sa ma intorc prin Nancy si iata ca mi-am petrecut mai mult de cele
trei saptamani recomandate. Daca nu era Grosjean, deputatul, care mi-a
recomandat hotelul Postei si mi-a tinut putin tovarasie nu as fi ales aceasta
fabrica de absint.
Pe curand, asta
este cu putinta – am intr-adevar nevoie sa va revad pe toti, pe toti din
familia Rouart.
Ganduri
prietenesti sotiei dumitale.
Batranul tau
prieten.
DEGAS.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
Nedatatã
Biliardul este
pianul cafenelelor. ( Bartholomé ).
Mana dreapta a
acestui om este in asa hal ca nu stie ce face mana stanga care singurã,
singuricã este stapana aventurii.
Calul nu a fost
niciodata hranit ca acum ; in loc sa-i slabeasca puterile, se ingrasa. De
altfel, desfid pe oricine sa ma contrazica, el stie ca se intoarce la Paris –
stie directia fara hartã.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
Nedatatã. [ 1
august 1891 ]
Azi ma duc la
Chatou si nu ti-am scris asa cum ne-am inteles, draga prietene. Sa nu mergi
asadar la garã cu suita ta. Maine, ma duc la oculistul Landolt* [ * la care
cred ca nu voi sta atat de tarziu incat sa nu pot ajunge la trenul de ora 625, la Gara de
Nord.
Iar m-au trimis
la Cauterets si plec joi.
Masã, joi seara
la Durant, oferitã de Chéramy** [ * unde
am facut cunostinta cu Bertrand*** [ *
, omul caruia ii place sa povesteasca cum a fost numit – fara sa o fi
cerut-o nici o singura clipa.
Da, ar trebui sa
lucrezi la caile ferate ; cu tine nu sunt niciodata accidente ; tu ai fi frana
cea bunã, adevaratul disc, acul insusi, precizia. Ar exista de toate la Academie
in felul acesta !
Cu prietenie.
DEGAS.
*Doctorul Landolt
locuia pe strada Volney si avea clinica pe strada Saint-André-des-Arts.
**Chéramy, avocat
insarcinat cu procedura, celebru colectionar de tablouri si desene, mai cu
seama ale lui Delacroix.
***Bertrand,
co-director al Operei impreuna cu Colonne.
{{{
Catre Doamna
Lerolle
4 februarie
1892.
Multumesc, scumpã
doamnã. Chiar daca ati fi spus-o in mod rautacios, v-as fi ingaduit-o. Merit intr-adevar, la varsta mea, sa fiu invitat sa prefer floarea de
portocal.
Prieteneste.
D.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
Nedatatã. [
Septembrie 91 ]
Iti scriu tot la
Chesnaie ca sa fii prevenit inca inainte de a parasi acele locuri fermecatoare.
Maine, luni,
afland ca Greierele* [ * se amana,
voi avea seara la masã pe dl si dna Forain si nu intentionez sa-i parasesc ca
sa merg la dl Edmond de Rothschild. Asa o cer convenientele si prietenia.
In afara de
vineri, sunt gata sa merg la Greierele.
Si chiar vineri,
desi iau masa la Rouart, mai pot sa fiu in stare.
Bartholomé e la
curent.
Ieri, masã,
seara, la Cavé. Dna Howland tristã, Hass tot simplu si delicios, Cavé subtiat totusi.
Cu prietenie.
DEGAS.
* Greierele, Comedie de Meilhac si Halévy.
{{{
Catre Bartholomé
Nedatatã.
Ba nu, dragã
Bartholomé, nu m-am plictisit de moarte.
Nu te asteptai,
imi inchipui, la niste Jocuri Florale* [* .
Daca conversatia
nu a fost atat de placuta cum ar fi fost de dorit, ne-am privit foarte mult si
marturiseste ca acest lucru nu este intotdeauna trist.
Voltaire a
spus : primul care a comparat femeia cu o floare a fost un indragostit, al
doilea un imbecil... Stii pe cine compar cu o floare si ce epitet mi se cuvine.
Miercuri vom
continua aceasta apreciere.
Prieteneste.
DEGAS.
*Jocuri Florale,
Concurs poetic anual initiat la Toulouse in 1323. Printre cei premiati de
Academia Jocurilor Florale, cea mai veche societate literarã din Europa, se
numãrã Chamfort, Chateaubriand si Victor Hugo, pe atunci inca la debut.
{{{
Catre Ludovic
Halévy*
13 octombrie
90.
Darcey, la dna
Bergeret.
Luni seara ora
8 ½.
Tot deranjat (
ti-am spus oare ? ) desi iau bismut si laudanum dozate.
Bartholomé, cu
mana umflatã de o intepatura, infasurata in vatã cu fenol, conduce cu mana
stanga.
Nimic nu poate
impiedica trãsura sa strabata Sainte-Seine ( urmareste, te rog, pe harta,
altfel nu mai spun nimic ), Bligny-le-Sec, Verrey, Gissey.
Dumneata nu ai,
ca dna Bergeret, doua litografii inramate.
10
Templul Memoriei.
Cronologia
femeilor celebre de pe tot pamantul – de la facerea lumii pana in zilele
noastre.
20
Panteonul principalilor oameni mari din lume.
*Cartile postale
au din nou adresa scrisã de mana lui Degas.
{{{
Catre Bartholomé
Cauterets. Joi
28 august 1890.
Mi-a fost greu sa
citesc cele cateva randuri scrise cu creionul trimise de la Diénay* [* impreuna
cu portretul lui Carnot.
Si te vedeam in
Burgundia ca prieten mânat de nevoia de a te misca pentru dumneata, dar nu
pentru catel.
Sa-ti duci
cainele la tara ca sa beneficieze de o vacanta in locul stapanului sãu, ãsta-i
un adevarat merit.
Aici, aproape de
“La Raillère”, a fost inchiriat un teren pentru o haitã careia ii era prea cald
la Pau, de catre un englez care cred ca a ramas la Pau.
Deci sunteti doi.
Tillot este in
acest moment Tillot dedicat doamnelor.
De l-ai putea
vedea invartindu-se in jurul dnei Alice Kerr, artistã de comedie care a jucat
in roluri secundare de slujnicã la Montpellier, urmand sa joace in curand la
Lyon !
A suferit cu
adevãrat. Ochelarii ascund pasiunea, cu ochelarii mananci din ochi.
Nu ne mai
plictiseste el, noi il plictisim.
Il plangem si
este culmea placerii ; dar n-a avut-o pe doamna, pe garantia mea ; este
zgarcit, vrea sa ofere altceva decat bani.
Totul se citeste
in fiinta lui exasperatã.
Duminicã seara
sau luni voi place de aici la Pau sa stau cu Cherfils doua sau trei zile.
De acolo, e vorba
sa merg la Geneva unde fratele meu Achille, care nu se simte mai bine, ma
asteapta.
De la Geneva, ai
ghicit, fara sa prea dai de inteles, ca ne-am putea intalni la Dijon, sa mergem
sa petrecem o zi la Diénay prin Is-sur-Till.e
Am aduce cainele si
voi Domnului se va fi facut !
M-am temut de o
bronsita, toate o prevesteau, dar m-a ocolit.
Ce climã îngrozitoare.
In aceasta clipa
plouã.
Se anuntã acum cu
acompaniament de tobã cã sarbatoarea munteneascã, amânatã de duminicã pe azi,
se amânã pentru prima zi frumoasa. [...]
Ti-am spus ca am
un vecin de masa, prieten cu Lenhart, care a pozat in tabloul Fericirea si
Desenul** [ * ?
El ii reproseaza,
lui Lenhart cu o oarecare profunzime, ca porneste mereu de la o idee cand face
un tablou.
Delaunay*** este aici,
l-am intalnit azi de dimineata si mi-a spus ca dna Strauss s-a rasturnat, la
Luchon Meilhac, cu trãsura pe care o conducea chiar ea si ca s-a ranit la fata.
Meilhac are un
acces de gutã. [...]
Ieri auditia in
locul fericit ales ! Ei bine, am sa-ti spun, aceastã arie patrunzatoare
m-ar fi miscat oare mai mult daca flautul ar fi fost acompaniat ?
Nu. – Acest flaut
m-ar fi miscat, departe de natura, pe o panza pictatã, pentru ca prezenta
naturii este insipidã intr-o operã a unei astfel de arte si pentru ca, daca
ideea fericirii ajunge sa ma faca sa plang, asta se intampla atunci cand sunt
nefericit si la teatru.
Amin.
DEGAS.
*Diénay, prin
Is-sur-Tille, Coasta de Aur. Pictorul Pierre Georges
Jeanniot ( 1848-1934 ), prieten cu Degas si Bartholomé, avea acolo o
proprietate.
**De Max
Leenhardt ( aceasta este ortografia corectã ), pictor de gen si sculptor.
***Pictorul Elie
Delaunay, prieten al dnei Strauss, careia i-a facut portretul.
{{{
Catre Bartholomé
De la Cauterets.
Nedatatã.
[...] Ma gandesc
la cetatea mea intarita in care am sa consum o condamnare la 10 luni de lucru,
cu delicii.
Ce pacat ca nu
iti place mai mult marmura cenusie !
Ai putea veni
aici sa cioplesti la fata locului si, pur si simplu, cu ajutorul unor planuri
inclinate, am coborî statui egiptene feciorelnice pana la malurile Gloriei.
Al dumitale.
DEGAS.
{{{
Scrisorile care urmeaza povestesc despre o calatorie in
Burgundia pe care Degas si Bartholomé au facut-o intr-o cabrioletã trasã de un
cal alb.
Ele sunt precedate, la Bibliothèque de l’Institut de
France, colectia autografelor lui Ludovic Halévy, de urmatoarea însemnare a
acestuia :
Marti 30
septembrie, de dimineatã, Degas si Bartholomé au sosit la Montgeron cu
cabrioleta trasã de calul alb.
Ei au luat
micul dejun la Montgeron si au plecat la ora douã.
Noi i-am
escortat pe drumul spre Melun pana la Piramidã.
{{{
Catre Doamna
Louise Halévy
La Montgeron.
Vineri
dimineata, 26 sept.90.
Nu vom fi maine,
sambata, in dreptul Montgeron-ului pe la ora 11, dragã Louise.
Luni sper cã ne
vom pune in miscare. Am sa te previn, pentru mai mult siguranta. Si voi o sa
puteti sa va ungeti rotile. Numai de s-ar mentine acest timp superb si prea
racoros. Toatã lumea isi atinteste de altfel privirile asupra noastrã.
Sentimente prietenesti la toata lumea.
DEGAS.
{{{
Cãtre Doamna
Louise Halévy
29 sept. 90
Luni. Ora 10
½.
Ne-am hotarat sa
plecãm maine marti, in cele din urmã.
Asadar, dragã
Louise, pe la ora 11 ½, calul alb se va afla la poarta voastra.
O sa ai curajul,
pe o vreme ca asta, sa nu mergi cel putin pana la Montereau a doua zi ?
Sotii Jeanniot
trebuie sa fi primit azi de dimineata o scrisoare exageratã care trebuie sa-i
fi hotarat sa stea la panda.
Cu prietenie.
DEGAS.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
Marti, 30
sept. 90.
Marti seara
Este evident cã
animalele gandesc si vorbesc mai cu seamã între ele.
Bartholomé a
vazut cã albul nostru a avut in grajd o atitudine de golan muschiulos fata de
nobilul dumitale slujitor.
Cand sa iasa, el
a luat, in urma celuilalt, un aer jignit si impetuos – dupa obelisc, izolarea
si privelistea unei enorme linii drepte l-au potolit.
A mers la pas
prea deseori.
A facut pe
istovitul intr-un oras pe care nu mai voia sa-l paraseasca.
Acum a mancat cat
sapte.
Incepand cu aceasta carte postala-scrisoare, adresele
sunt scrise dinainte de Ludovic Halévy.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
30 septembrie
90.
Melun, ora 6
½.
Este obosit, nu
ne gandim decat la el, ovazul este totul, spune Scriptura, el face mai mult
decat o vorba buna.
Urmarea maine.
Carte postala-scrisoare. Stampila postei este din 1
octombrie 90.
{{{
Cãtre Alexis
Rouart
Melun, ora 6 ½
dimineata.
Miercuri.
Dupa cum vezi,
înaintãm.
Calul alb mananca
ovazul ; intr-o jumatate de ceas ne va duce spre Montereau.
Totul depinde de
el, nu ne gandim deci decat la el.
Daca ii slabesc
puterile, trebuie sa o slabim si noi.
Dar el trebuie sa
ne mire, au spus in cor cel care inchiriaza cai si vizitiii lui, ieri de
dimineata la Ivry, de unde am plecat ieri pe la ora 9 ¾.
Salut pe toata
lumea si pe tine.
DEGAS.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
1 octombrie 90
Montereau,
miercuri, ora 12 ½.
Totul merge ca
ceasul. El a aparut azi dimineatã la ora 6 si jumatate cam fara vlaga. A plecat
tot cam moale. Nu avea nimic. Dormise prea mult. In apropiere de Valence si
prin paduri ne intalnim cu carute cu banci ( printre care o caruta purtand un
fotoliu Ludovic al XV-lea tapisat cu rosu care continea un batran ), numai
oameni in negru care participau probabil la niste funeralii din moment ce aveau
aerul foarte fericit.
El a simtit ca se
apropie de Montereau la mai mult de o leghe, ca un ostas cu experienta.
Adevaratul Mare Monarh [ hotelul – n.n. ] se aflã aici.
Aici adevaratul
mic dejun, numai ca trebuie sa-ti spun ca adevaratul picior de miel este cel
care poate cel mai bine sa te faca sa renunti la capul de vitel. Peste tot
laude adresate calului, in grajduri mai cu seama. Ne este garantat din ora in
ora. “Il aveti de mult”, i-a spus grajdarul lui Bartholomé. “S-a nascut la
mine”, ii raspunse el.
Din pacate, nu-l
avem decat de doua zile !
Ce n-am mai
facut, daca l-am fi avut cand eram mai tineri !
Plecãm mai
departe la ora 4.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
2 octombrie
90.
Sens. Joi, pe
la ora 1 ½.
Montereau,
Hôtel du Grand Monarque.
(cel adevarat)
MICUL DEJUN
Picior de miel.
Pietrosel fript.
Carnati cu piure de cartofi ( minunati )
Biftec cu creson
Branza, fructe, biscuiti ( minunati )
Calul a coborat
spre Montereau in mod magistral.
Plecarea la ora 3
½ spre Villeneuve-la-Guyard.
Acolo, sa tragi
mereu la Hôtel de la Poste.
DEJUN
Supã
“panade” cu lapte
Creier în
unt negru
Iepure cu sos de vin si arpagic
But de berbec cu fasole alba
Si fasole verde asortate
(nemaipomenit)
Salatã
Deserturi variate
Un vin usor, natural
Plecati de azi
dimineatã de la ora 7.
Fara ganduri,
mancam prea mult. Fiecare masa, 3 franci.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
2 octombrie
90.
Cerisiers, ora
7, joi.
Si cand te
gandesti ca oamenii pot sa se intoarca in orase sa-si faureasca idealuri
ridicole !
Distanta intre
orase si targurile mai mari a fost calculata pe masura puterii unui cal.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
3 octombrie
90.
Saint-Florentin,
ora 1 ½. Vineri.
Imposibil sa
mananci un cotlet in provincie, tot ce are ea bun merge la Paris.
Bartholomé este
omul care ne trebuia. Sub barba lui de calugar, are
un suflet de vizitiu. Plecãm spre Flogny.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
3 octombrie
90.
Flogny, vineri
seara
Trebuie sa fi
fost multa vreme trist si serios ca sa te amuzi in asa masura.
Nu trebuie sa fii
asasinat ca sa ai astfel de emotii.
Vizitiul nostru
mânã calul cu o usurinta nemaipomenita. Cu hãtzurile atat de libere poti sa o
patesti – 42 de leghe strabatute cu o adevarata intelepciune a mainii.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
4 octombrie
90.
Tanlay ( Yonne
). Sambatã dimineata.
Sa tragi
intotdeauna la Dumas carciumarul, in port, unde luãm micul dejun.
Daca eu am fost
nebunul care a imaginat aceasta calatorie, Bartholomé este inteleptul care o va
duce in cele din urma la bun sfarsit.
18 litri de ovaz
pe zi sunt suficienti ? Scrie-le, la randul dumitale, sotilor Jeanniot, la
Diénay.
Dl Jeanniot, la
Diénay, prin Is-sur-Tille ( Côte-D’Or ).
{{{
Catre Ludovic
Halévy
5 octombrie
90.
Aignay le Duc.
Duminicã la prânz.
Mâncãm mereu
improvizat. Nu ! am gasit la Copain unde luãm
micul dejun niste castraveciori nemaipomeniti. O adevarata gradina in otet. Pe
aici trece Sena si calul nostru a facut o baie de picioare. Existã o singura
tara, domnule, a noastra.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
6 octombrie
90.
Molay (
Côte-d’Or ). Luni dimineata, ora 12 ½.
Invatã, dragã,
putina geografie, datorita noua.
Aproape de tintã,
din moment ce nu mai avem decat 11 kilometri pana la Diénay, putem sa-ti spunem
ca adevaratul calator, omul care simte, nu ar trebui sa soseasca la capatul
calatoriei sale niciodata.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
7 octombrie
90.
Diénay. Marti
seara.
Am sosit ieri la
ora 4 ½, un sfert de ceas inaintea manifestatiei, prea devreme deci.
La rugamintea
unei persoane trimise in intampinarea noastra, am asteptat cele trei batai de
clopot.
In clipa aceea,
un adevarat jandarm cãlare ( Jeanniot ) a venit sa ne cearã actele.
Un subprefect in
uniformã ( Couturier ) s-a indreptat spre noi cu o tavã pe care se aflau doua
chei si un discurs pe care doamnele l-au intrerupt facand sa tasneasca parcã
dintr-un tun florile de onoare. Extaz general, veselie pretutindeni, veselia
unor suflete minunate. – Scrisoarea voastra a sosit azi de dimineata.
Nota lui Ludovic Halévy :
Aici – de la 7 la
12 octombrie, oprire la dl si dna Jeanniot, la Diénay.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
13 octombrie
90.
Sainte-Seine-l’Abbaye.
Luni.
Am continuat
drumul ieri la ora 3. Urmareste pe harta drumul de la Diénay la Sainte-Seine
prin Villecomte, unde ne-au lasat cele doua trasuri, una trasã de un magar, cu
familiile Jeanniot si Couturier ; prin Francheville, Vornot, Prairay.
Primul pericol
dupa Prairay, era un apus de soare ca in tablouri ; o silueta de troitã era sa
na rastoarne cu totul.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
15 octombrie
90.
Tonnerre.
Miercuri, ora 12 ½.
Ai sa-mi
reprosezi ca nu te-am invitat sa iei masa la Leul de Aur ? Nu se mananca asa
din moment ce esti membru al Academiei, imi vei spune – cu o mana, dreapta, iti
scriu, cu cealalta mananc dintr-un vas de pamant, in care se petrec lucruri
care nu pot iesi decat aici dintr-un pui si dintr-un vitel.
Mana dreapta a
lui Bartholomé mananca struguri.
Traim.
Uite branza, este
cum se cade.
Asupra calului
efectul hranei este mult mai precis.
Este un
ceasornic.
Te uiti sub coada
lui de pe capra cabrioletei si, dupa culoarea sau densitatea a ceea ce produce,
stii ce trebuie sa stii.
- Cum se face ca
stie geografie ? – Stie si-atata tot. Nu-mi spune ca populatia scade in
departamentul Yonne, n-o sa pot crede.
Inmoi mereu un
biscuit in niste vin alb si sa ne revezi dupa 182 de kilometri, adica luni la
pranz. Acolo n-am sa mai mananc.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
Saint-Florentin,
16 octombrie [ 90 ], ora 12.
Toata noaptea
ploaie, dar ne culcaserãm.
Azi de dimineatã
a inceput sa bata vantul, care a gonit norii si ne-a adus aici pe vreme bunã.
Oamenii spalã
mult geamurile in provincie si prin aceste geamuri ei nu vad nimic.
Asa spune omul cu
nemaipomenita mana stanga.
Daca ajungem la
Paris fara ca animalul sa sucombe, se va putea spune ca este este un birjar, nu
gluma.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
17 octombrie
90.
Sens, ora 12.
– Plecati de la Cérisier, la ora 7.
Frigul si vantul
starnesc pofta de mancare, am luat masa la acelasi Écu, la dl Tresse.
Toatã lumea ne-a
inteles ; era imposibil sa fim luati despre comisi-voiajori.
Si totusi omul
tare, calugar fara de ordine, bea vin alb de te bagã in sperieti.
Telegramã a lui
Forain care, pe un triciclu, trebuie sa ne iasa in cale intre Sens si Melun.
Cum poate oare un
om de varsta mea sa se afle intr-o pozitie atat de inalta incat sa nu se mai
poata distra ca noi.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
17 octombrie
90.
Sens.
Telegramã a lui
Manzi : « Voi fi sambata dupã-masã pe drumul de la Melun la
Montereau. Al vostru.” Asa cã descurcã-te cum poti. Fii mai degraba la Sénart
decat la Montgeron, fii la Melun, fii la Grand
Monarque, cu un impermeabil. Il înhãmãm pe dl Plumer ( pronuntã Plumaire ),
calul nostru.
Vrei sa-ti spun
un adevar, iata-l : ceea ce costã mai mult decat femeile este proprietatea.
Aproape mereu la
pas.
Ne îndreptãm spre
Villeneuve-la-Guyard spre a dormi la Mathé.
Maine luãm masa
la Montereau, dormim la Melun.
Maine, maine, va
trebui sa murim la Sénart !
Am dus la Diénay
o viata mondena, am cinat in frac la dl.Lemoine, barbat de 45 de ani, de doua
ori vaduv, care a dus o viatã de petreceri, pare-se, la Reims, ca notar, care a
cheltuit 800 000 de franci intr-o proprietate gen Enghien ( apartinuse familiei
Grandjean ; dna Jeanniot se trage din familia Grandjean ).
{{{
Catre Ludovic
Halévy
18 octombrie
90.
Melun,
sambata, ora 7 ½.
Nu Forain ci
Manzi. La 10 kilometri de Melun, un cupeu se indrepta spre noi. Aveam
revolverul in mana, era Manzi, nu am tras. Trebuie sa-ti spun ca pandesc si ca
sunt mereu dornic de primejdii. Sosirea unor biciclisti la masa. Inteleptul B.*
spune ca hotelurile isi vor scoate cu bicicletele venitul diligentelor. Deja nu
se mai mananca aici.
*Bartholomé
{{{
Catre Ludovic
Halévy
18 octombrie
90.
Melun, ora 9
½.
Nu se dã unor
parizieni o branza de Brie ca asta ! spune Forain chelnerului. A sosit pe
triciclul lui, intr-o tinuta de garibaldist, vorbeste de viitorul bicicletelor
– stã in picioare si vorbeste cu gura plinã.
Ingrijeste-te din
moment ce nu esti cu noi.
{{{
Catre Ludovic
Halévy
19 octombrie
90.
Montgeron.
Hôtel de la Chasse.
Cei patru asasini
ai lui Lieusaint asteapta deja niste ochiuri.
Fiecare la casa
lui in curand.
Ne-ar fi placut
sa te gasim sanatos aici si sa ne nãpustim asupra mesei dumitale – am venit
intr-un ritm cam rapid de la Melun, dupa parerea mea.
Vizitiul B. o
duce rãu cu mâna, este timpul sa lase biciul si sa-si puna niste cataplasme.
Maine.
{{{
Catre De Valernes*
Nedatatã. [
1890 ]
Marti.
Dragã prietene,
Dl de
Saint-Paulet a venit din partea dumitale sa insiste sa ma indrept spre
Carpentras.
Am sa vin direct
acolo, am sa urc spre Geneva pe urma.
Stii ca nu m-am
miscat deloc din Paris, cramponat cum sunt de niste tablouri pe care nu reusesc
sa le termin.
Iatã cã prietenul
dumitale Morel ne-a parasit si trebuie sa-l regreti de mai multe ori.
Am sa-i revad
deci pe bunul Salla si pe frumosul Liébastres si sa respir acel miros de
trasura hodoroagã.
Nu va fi asa de
rece ca aici, s-a facut foarte frig dintr-o data.
Ai sa ma vezi
probabil sosind duminicã sau luni.
Am sa-ti trimit
de altfel una din acele telegrame care te mirã asa de tare.
Vechiul dumitale
prieten.
DEGAS.
*Evariste
Bernardi de Valernes a lucrat in atelierul lui Delacroix. A inceput prin a face
picturã romanticã, dar, sub influenta artei realiste a lui Degas, renuntã la
subiectele istorice si picteaza scene contemporane.
Desi mai in
varsta decat Degas, ii leaga o solida si afectuoasa prietenie.
{{{
Catre De Valernes*
Nedatatã. [
1890 ]
Duminicã.
De ce n-am nici o
veste de la dumneata, vechiul meu camard ?
Se va face frumos
in sfarsit, ai sa te refaci putin, sa iesi la brat cu dl de Saint-Paulet, sa-ti
mai parasesti grota.
Tot astept o
scrisoare de la dl Milon despre familia du Laurent.
Ma tem ca tacerea
lui sa nu ascunda ceva necazuri.
Dupa ce ne-am
despartit, am dormit la Lyon si m-am indreptat dis-de-dimineata spre Geneva.
L-am vazut de
doua ori pe sculptorul Lenoir* in legatura cu tanarul dumitale constructor de
monumente funerare si nu am nimic de adaugat la ceea ce i-am spus la dumneata.
Este imposibil
sa-i dai asigurari unui om cand nu ai vazut nimic lucrat de el si nu stii decat
ca are o calitate, aceea ca nu e familiarizat decat cu cioplitul fara sa se
priceapa la finisare si ca a facut doar cateva studii de nuduri.
Trebuie ca
baiatul sa se obisnuiasca cu ideea ca se expune tuturor riscurilor daca merge
la Paris.
Poate ai primit
sau vei primi fotografiile lui Bartholomé, care-ti pastreaza o amintire
deosebitã.
Salutari doamnei
Henriette careia ii strang mana.
Te imbratisez,
batrane prieten ; prin septembrie ai sa ma vezi la Carpentras, la intoarcerea
mea de la Cauterets.
Roaga-l pe
tanarul Saint-Paulet sa-i prezinte mamei sale pe care cred ca am speriat-o
omagiile mele. Salutari dlor Milon, Salla.
DEGAS.
*Alfred Lenoir (
1850-1920 ), sculptor, autor a numeroase statui si monumente funerare, prieten
cu Degas, cu Ernest May etc.
{{{
Catre De Valernes*
Paris, 26
octombrie [ 1890 ].
M-am gandit mereu
la dumneata cu cea mai afectuoasã emotie si nu ti-am scris, drag Valernes.
Frumoasa dumitale
scrisoare m-a urmat intr-un mic sat numit Diénay, pe Coasta de Aur, unde
Bartholomé si cu mine am ajuns datoritã aventurii pe care ti-o relatez :
Dupã Geneva,
plecand de la dumneata, m-am intalnit cu sus-numitul credincios prieten la
Dijon, de unde ne-am dus sa-i vedem la sus-numitul Diénay pe sotii Jeanniot
care locuiesc acolo o treime din an si dupa ce am plecat de la ei, odata
intorsi la Paris, amintindu-mi de placerea pe care mi-o pricinuisera acele
locuri si avand poftã sã vad mai cu de-amanuntul minunata Bourgogne, ajunsesem
intr-o asemenea stare de exaltare drumeatã cã l-am convins pe bunul meu tovaras
sa se asocieze nebuniei mele.
Si aceasta
nebunie, clasata de noi si de ceilalti printre faptele deosebit de intelepte,
nu s-a putut linisti decat atunci cand am inchiriat o saretã si un cal alb care
ne-a dus timp de 20 de zile, printre care cinci de odihnã, la Diénay, pe o
distanta de mai bine de 600 de kilometri, adica 150 de leghe.
Cand se va face
iar frumos, o s-o luam de la capat cu alt cal ( acesta are picioarele din fata
prea slabe ), acelasi gen de trasura si vom merge poate pana-n strada Sadolet*
sa-ti mai miscam batrana inimã, sa-ti revedem casa de filozof, muzeul, sala de
desen, sa-l cunosti pe Bartholomé caruia ii vorbesc atat de des de dumneata, de
viata dumitale energicã si afectuoasã. Toate astea te
vor speria. Vom lasa ori nu vom lasa animalul sa se odihneasca la Hôtel de l’Univers si te vom lua cu noi la
Avignon ca sa-ti vedem Sfanta Tereza ( e la muzeu, nu-i asa ? ), sa
vorbim de Delacroix si de tot ceea ce poate vraji ( este arta pe care avem
datorita s-o practicãm ) Adevarul, sa-i dea aparenta Nebuniei.
Te revãd pe dumneata si micul dumitale atelier
pe care am avut aerul ca-l privesc prea repede.
Revad totul ca si cum s-ar afla in fata mea.
Pot chiar sa-ti spun ca aceasta revedere n-a
adus cu sine aproape nimic mai clar, caci nu uitasem nimic si am regasit acolo
cele doua faze ale vietii dumitale ( nu asa de deosebite cum credeai si cum
vredeam si eu ).
Ai fost intotdeauna acelasi om, batranul meu
prieten.
A persistat mereu in dumneata ceva din acel
romantism delicios care invesmanteaza si coloreaza Adevarul, ii dã acel aer
nebunesc, asa cum ti-am spus, si te bucurã.
Acum trebuie sa-ti cer iertare de un lucru la
care revii deseori in conversatie si mai des in gand : si anume ca de-a lungul
vechilor noastre raporturi artistice am fost sau am pãrut dur cu dumneata.
Tot asa am fost si cu mine in mod ciudat, nu
se poate sa nu iti amintesti, caci ai ajuns sa mi-o si reprosezi si sa te miri
cã am asa de putina incredere in mine.
Eram sau pãream dur cu toata lumea datorita
unui fel de antrenament in brutalitate care provenea sigur din indoielile mele
si din proasta mea dispozitie.
Ma simteam atat de prost alcatuit, atat de
prost înarmat, atat de moale, in timp ce mi se pãrea cã calculele mele in artã erau atat de juste.
Eram suparat pe toata lumea si pe mine.
Iti cer, zau, iertare daca, sub pretextul
acestei blestemate arte, am ranit spiritul dumitale atat de nobil si de
inteligent, poate chiar sufletul dumitale.
Acel tablou al Bolnavei** - si revad nu numai impresia generala si de ansamblu,
caracterul atat de nefericit, exprimat cu simplitate, dar si cea mai micã tusã
si executia ( ca sã spun asa, in stil Duranty*** ) – este un tablou frumos.
Compozitia celor douã Arleziene si gruparea lor sunt delicioase.
Te-am regasit cu acelasi spirit ferm, cu
aceeasi mana fermã si sigurã si te invidiez pentru ochii dumitale care promit
sa vada totul pana-n ultima zi.
Ai mei nu-mi vor da aceasta bucurie ; de abia
pot citi putin ziarul si, dimineata, cand sosesc la atelier, daca fac prostia
sa-mi petrec putin timp descifrandu-l, nu mai pot sa ma apuc de lucru.
Aminteste-ti cã va trebui sa contezi pe mine
ca sa-ti tin tovarasie cand va sosi momentul.
Scrie-mi.
Te imbratisez.
DEGAS.
Spune-le domnului Liébastres si de asemenea
fermecatorului Salla ca nu i-am uitat.
strada Sadolet*, La Carpentras, unde locuia
de Valernes.
** Bolnavei,
Tablou de De Valernes, expus la muzeul din Carpentras sub titlul Convalescentza.
***Duranty, Louis-Emile-Edmond Duranty (
1833-1880 ), critic si romancier, unul dintre principalii reprezentanti ai
miscarii realiste.
{{{
Catre Bartholomé
Nedatatã. [ Joi 4 septembrie. ]
Carcassonne.
Place aux Herbes.
Intr-o cafenea.
Fireste, ora 10 ½.
Joi 4 septembrie
Tin sa-ti scriu din acest loc si-n fata pietei
umbrite de platani frumosi.
Ministransque potantibus
umbram platanus...
Si beau lichior de anason cu apã.
Cobor din Cetatea ( Viollet le Duc ) si astept
sa se faca ora 11, sa iau masa la hotelul Bernard, in aceasta cafenea, la
marginea acestei cafenele.
Ieri am plecat de la Pau la ora 1 si am mers,
din simpla intamplare, pana la Lourdes sau aproape, cu cavalerul Haase ( sic )
si vicontele de Borelli.
Trebuia sa merg direct la Carcassonne spre
a-mi petrece noaptea, dar mi s-a facut prea foame la 6 1/2, la Toulouse, m-am
oprit acolo pentru cã stiam cã la hotelul Tivolier voi putea lua masa cu 5
franci si digera bucataria finã din Midi.
Dar a trebuit sa fac, in timpul noptii, de mai
multe ori, înconjurul Saint-Sernin-ului, sa zabovesc intr-o cafenea si in gara
Matabiau ca sa iau, la ora 11, expresul de Bordeaux spre Cette si sa ajung la 1
dimineata, ca sa nu pot sa adorm in hotelul Bernard.
Azi dimineata ar fi trebuit sa ma scol la ora
7, as fi putut sa urc si sa cobor cu trasura din Cetate si sa iau trenul de ora
9 ½ spre Cette.
M-am sculat la ora 8, ceea ce dumneata n-ai
facut niciodata ; la ora 1 voi pleca din acest loc care nu-mi displace. De la
Pau la Geneva este mult, ce sa-ti mai spun despre intalnirea de la Dijon ! Este
evident ca daca nu ajung la Geneva maine, vineri, seara, tot am sa fiu acolo
sambata dimineata. Doua zile la Geneva, I, pe Terrasse Saint-Victor, imi vor ajunge.
Asa ca am putea sa ne intalnim luni seara sau
marti la Dijon.
Bazeaza-te aproximativ pe aceasta data. An
sa-ti telegrafiez de la Geneva pentru a reduce aproximatia.
Acum, hai sa iau masa la Bernard, este timpul.
Cu prietenie.
DEGAS.
{{{
( Extras din Scrisori–Edgar
Degas, Biblioteca de artã, Biografii.Memorii.Eseuri, Ed.Meridiane, Bucuresti, 1987 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu