salut! Je fais des "folies", 6 FEBRUARIE 2016
|
olivia maria MARCOV <...>
|
|
salut!
Je fais des "folies"
|
olivia maria MARCOV <...> 6 februarie 2016, 11:20
Către:
.....
Salut,
Despre mine vorbesc cand spun ca : Je fais des folies !,
in traducere, mot-à-mot ar insemna ca fac nebunii.
Cuvantul "folie", = nebunie, are insa
semnificatii diferite in functie de context, si, desi se poate traduce tot prin
nebunie, nu intotdeauna trebuia luat, inteles ca o "nebunie" in
sensul medical, psihiatric al cuvantului.
De exemplu astfel, "aimer à la folie", inseamna
a iubi la nebunie, la nesfarsit, "pierdut", iar oamenii care L-au
iubit pe Hristos, unii dintre sfinti chiar au numele lor insotit de sintagma
"Cel/ Cea nebun(a) dupa Hristos".
Francezii spun : "FAIRE DES FOLIES" sau
"FAIRE UNE FOLIE", ceea ce inseamna clar, este o expresie, inseamna
anume ca faci cheltuieli excesive !
Prin
urmare, despre mine am spus mai sus, la inceput ca : JE FAIS DES FOLIES.
Adica
"Fac "nebunii" ", sau cheltuieli excesive.
Cuvantul "folie" = nebunie mai inseamna si o
dorinta pe care o ai cu pasiune, pasionata, ca in expresia ( si mi se
potriveste ) : AVOIR LA FOLIE DES LIVRES, adica a iubi cartile cu pasiune.
Ceea
ce este intocmai cazul meu.
Si odata cu
acestea, am ajuns, sau am adus "discutia" unde doream sa ajung, sa va
spun ca :
Fratele meu, ieri seara m-a intrebat care este
femininul/masculinul substantivelor in franceza, franceze.
De mai
mult timp, mi-a scos din biblioteca mea niste carti de gramatica franceze.
Eu i
le dau.
Dar, cu el mi-e teama de cand a facut o escapada si a
plecat de acasa niste luni, la capatul carora, a revenit in casa parinteasca
fara pretiosul dictionar ( romanesc ) francez-roman, de prin anii '60.
Ca urmare, tata s-a dus, el stie unde a gasit, si cand
s-a intors acasa din oras, intr-o zi, de ziua mea de nastere, mi-a adus, cadou
un dictionar identic cu cel "pierdut" de Silviu, pentru mine, stiind
ca e instrumentul de lucru al traducatorului, dictionarul.
De atunci, m-am cam temut ca fratele meu rataceste
cartile, si nu de alta, ca nu sunt meschina si nu fac caz, dar sunt carti aduse
si cumparate din strainatate, unele primite, altele cumparate de mine, altele
primite de mine, aduse mie.
Ca sa
vedeti cum NU intelege fratele meu o situatie, si, dupa atatia ani !
Stiti problema mea cu vezica urinara, fiind eu acasa, si
stand la birou, acasa e ok, am nevoie, ma ridic si merg la toaleta.
In
plus, in casa stau la caldura si mi-e necesara caldura la cistita mea
cronicizata.
De catva timp, Silviu merge prin Mall sau - da, el zice
in Mall, pesemne o fi Plazza Mall de pe Bulevardul Timisoara, intersectia cu
Drumul Taberei, in dreptul Pietei Moghioros, Plazza-Romania.
Si isi cumpara sticle cu parfum, foarte frumoase, miros
superb, e drept, ma gandesc si la superbul pret !
Eu nu prea am cumparat sticle asa costisitoare de parfum
din banii mei, am primit, dar, e drept, am primit IN SCHIMBUL UNOR TRADUCERI
ALE MELE, deci al muncii mele depuse.
Si au am mai cumparat pentru mine parfum, parfumel cum
spun eu dupa denumirea unui balsam de rufe PARFUMELL ( asa l-am poreclit pe
Silvu, "Ce faci, Parfumell
?" )
insa nu chiar asa scumpe, pentru ca nu imi permiteam,
chiar avand ceva bani, nu imi permiteam ca o suma mare pentru nivelul
salariului nostru romanesc, sa o cheltui pe un parfum, fie el si foarte bun.
Da, ieri seara, fratele meu imi lanseaza : "DA-MI SI
MIE UN DICTIONAR ( francez ), CA DOAR NU SUNT MONOPOLUL TAU !"
Am ramas cu gura deschisa !
Pentru ca, in afara dictionarului mamei, din tineretea
ei, si a mai avut mama unul ( eu l-am imprumat unei verisoare cu care am facut
niste lectii de franceza, si nu stiu in ce imprejurari exact, ea spune ca i l-a
dat mamei mele cand mama era la ea in vizita, insa mama spune ca verisoara nu i
l-a dat si concluzia nu mai e in casa, nu il mai avem ! )
In afara acestora, absolut toate dictionarele mele de
franceza, sunt dictionare EXPLICATIVE ALE LIMBII FRANCEZE, toate sunt DIN
FRANTA, de la sursa direct.
Si unul, - primul, l-am primit personal, pentru mine,
prin Posta romana, de la Christiane Delagneau, o doamna pe care am cunoscut-o
acasa in 1991 la Enghien les Bains, la Anne-Marie Scotto, nepoata - si
gazda mea in primavara 1991, nepoata lui Soeur Dominique de la Doctrina
Crestina invatatoarea mea de la scoala catolica franceza, cea care a insistat
sa fiu gazduita de nepoata ei in "Paris" ( langa Paris" sa
vizitez Franta, Parisul si eu, sa revin la izvoare.
Dupa aceea, in 1999, cand ma logodisem, fiind cu Roland
Pasteur la cumparaturi, eu am "ochit" un Larousse, Dictionar
explicativ mai mic, dar voluminos, mai actualizat si fiind mai mic, mai usor de
manipulat si mi l-am cumparat.
In general, prefer si am dictionarele explicative numite
LAROUSSE, la francezi au diferite denumiri DEX-urile, nu sunt ca la noi in
Romania, "nu sunt" "numai UN SINGUR DEX", ci mai multe
DEX-uri.
O
categorie a DEX-urilor se numeste LAROUSSE.
Ulterior, prin 2002, 2003, in vara, de la Sorin Tilie,
cumparat la ocazie de el, DAR F. BUN, si adus de parintii lui la Bucuresti, cu
o nota-scrisoare, "un petit mot" de la Sorin, am primit un LAROUSSE
MARE BILINGV, FRANCEZ-ENGLEZ/ ENGLEZ-FRANCEZ, mare, format mare si gros, o
editie mai veche, dar e foarte bun.
In anii mei de
facultate,
"vine" tata cu o idee fixa, si pana la urma am urmat ideea lui
obsesiva : "Olivia, se desfiinteaza SIF-URILE, VINDE-TI ACTIUNILE DE LA
SIF MUNTENIA, ca ramai fara un ban de pe urma lor !"
Pana la urma, prin 2006 cam pe atunci, si, in 2 reprize,
m-am dus la SIF MUNTENIA si mi-am vandut actiunile la un broker.
In 2
reprize.
Am umblat mult, pentru ca SIF Muntenia e departe, luam
medicamentul "driptane" pentru calmarea si destinderea vezicii
urinare, dar nu stiti prin ce "chinuri" am trecut, va dati seama sa
merg mult si pe jos si cu RATB cand eu aveam continuu nevoie la baie !
Cand eram eu
sanatoasa si tanara, ce mult iubeam Bucurestiul si sa ma plimb prin Bucuresti,
nu contau pentru mine distantele, si mergeam pe jos, chiar fara sa am vreo
treaba !
Si azi
eu ador Bucurestiul si ma uit cu nostalgie sincera, profunda pe geam !
Azi ma dor si picioarele, ca atare, de la reumatismul
articular, degetele picioarelor, glezna, si calcaiul, ca si cum am 'ceva"
pe, in calcaiul pe care te sprijini cu piciorul pe sol, pe pamant, sunt zile
cand ma dor talpile, si acasa fiind eu, talpile in zona calcaiului, de nu pot
sta in picioare !
Nu
stiu ce am.
Bun.
Si, sa continui, cu dictionarele.
Din banii obtinuti de mine din vanzarea actiunilor pe
care le aveam la SIF-Muntenia am inceput sa cumpar carti mari, cursuri mari de
Drept, Tratatul de Psihologie Judiciara, Medicina-Legala un curs negru pentru
legisti ( noi aveam unul subtire pentru juristi, la facultate, il am si pe
acela ), si alte carti de Drept ; etc.
Dreptul
penal al afacerilor de pilda, de prof. dr. Costica Voica.
O carte mare, groasa, bine scrisa, dar necesita
actualizare des, si profesorul o actualizeaza.
Ce inseamna si materia, in cele din urma, a afacerilor,
ca in functie de ele se modifica legile !
Toate
cartile de Drept costa mai scump decat alte cursuri.
Ei bine, si cu aceeasi ocazie, m-am dus la Institutul
Francez din Bucuresti, 77 Bulevardul Dacia, sector 1, si de acolo, de la
Libraria IMMEDIO, sau INMEDIO sau nu mai retin precis denumirea acestei
librarii, gasiti poate pe internet cu google, cred ca inca mai exista libraria
aceasta, de data noua la noi in Bucuresti, adica in 2006 era inca ceva nou....
Acolo aveau carti, literatura, reviste, magazine,
dictionare, ghidul turistului, aduse direct din Franta.
Si
mi-am cumparat de acolo DICTIONARE EXPLICATIVE ALE LIMBII FRANCEZE.
IN DIMINEATA ACEASTA, ce nu face sora mai mare
Olivia pentru son petit frère ?
Am scos pentru Sylvio ( asa ii spunea [ mon / al meu ]
ex-fiancé, Roland, lui Silviu, ii spunea SYLVIO
), din biblioteca mea, dictionare, i-am facut cadou lui un dictionar - eu le
tineam noi-noute pentru momentul la care voi incepe sa lucrez ca traducatoare !
si deci nu le folosisem, un dictionar Larousse Ortografic, de 25.000 cuvinte,
mic si cochet, il cumparasem, cu gandul ca, daca voi avea de umblat, pe langa
servieta mea, ca traducatoare, sa am in buzunar, la indemana un dictionar mic
ORTOGRAFIC pentru "urgenta", de pilda, esti nu stiu unde sa zic, in
instanta ( eu sunt traducator [ traducatoare ] pe stiinte juridice ) si in sala
de judecata poti tine in mana un foarte mic dictionar.... si la repezeala il
deschizi si te lamuresti daca ai o indoiala sa verifici un cuvant ), acest mic
dictionar cochet, i l-am facut cadou lui Silviu in dimineata asta.
Si i-am pus la indemana alte 2 dictionare explicative
franceze, in format A 5, groase, unul e un DEX Larousse editia 2006 cu 40.000
nume comune si nu mai stiu cate nume proprii, contine si cuvinte noi, preluate
in franceza, adesea din engleza si multe sigle, ca element de noutate, si un
DEX HACHETTE, cu 50.000 cuvinte, care e "chitit" mai mult pe
substantive parca, pe explicarea cuvintelor, a din toate clasele gramaticale,
insa Larousse-ul are multe expresii, locutiuni, iar Hachette nu prea are.
In schimb se completeaza, aceasta 2 dictionare, format A
5, dar foarte cuprinzatoare, serioase, voluminoase, destul, mai ales
Larousse-ul acela e voluminos, iar Hachette e si el gros bine, si e si
enciclopedic Hachette-ul.
SILVIU CAND A VAZUT, "fata" cu grozavia
"problemei", vazand ca il iau in serios, mai sa ii piara glasul, zice
"LASA, NU MI LE DA, LASA, CA IL AM PE ASTA!",
ce are el in fapt e o carte de gramatica mai dezvoltata,
pe care Jean-Paul Foinant, la cererea mea, dupa ce m-a intrebat ce doresc sa
imi cumpere din Franta, insistent, i-am spus Carte de gramatica.
Si
mi-a adus 2 carti.
Dintr-una
citeste Silviu.
Dar nu
e dictionar.
I-a placut insa micul Dictionar cu coperti in culoarea
albastru si verde Larousse-ul Ortografic, si a zambit, i-am spus sa SI-L
SEMNEZE, cu numele lui, e singurul pe care eu nu m-am semnat !
Cand l-am cumparat.
Acuma,
Nu
vrea sa il ajut, ca nu are metoda sa invete limba.
Si nu stiu ce citeste, el spune, Notiuni Generale si nu
mi-a aratat sa vad exact care sunt acestea.
Il
doare capul.
Ce ar
trebui Silviu, i-am spus, sa il invat pronuntie.
Am remarcat, de cand pe internet, in video-uri, ascult,
privesc, secvente in franceza, din Franta, am remarcat ca in Franta, - nu spun
ca toti, dar uneori am observat ca francezi, cetateni, dar care nu par a fi de
origine franceza si nu stiu de la ce data au ajuns in Franta, daca au invatat
din clasa intai in Franta, desi, lucru normal, vorbesc franceza ca francezii,
traind in Franta, INSA AM REMARCAT CA UNEORI SE CAM INCURCA LA PRONUNTIE.
Vreau sa spun, ceea ce si Jean Paul Foinant imi spunea,
cu privire la dificultatile gramaticii franceze : "si eu mai uit " -
spunea el, si trebuie sa le revad.
In afara de aceasta, cu privire la pronuntie, pronuntia
se invata pe indelete, cand esti in clasa pregatitoare sau in clasa intai de
primara.
Se invata pe litere, chiar asa, pe vocale, pe consoane,
apoi pe grupurile de litere, de 2 litere, de 3 litere, si asa mai departe.
Pronuntia difera si dupa cum o litera e in interiorul
cuvantului, intr-o silaba interioara, sau la inceput de cuvant.
In
plus, exista exceptiile in pronuntie.
In plus exista si numele proprii, de familie, denumiri
geografice, care pot face exceptie de la regula generala.
Mai sunt si cuvintele din fondul lexical vechi al limbii
franceze, care adesea au o pronuntie tipica.
Acuma,
recunosc ca, uneori parca si eu am tendinta sa ezit.
Atunci
stii ce ?
Imi
vine - dar inca nu am facut asta - sa deschis iar Abecedarul meu de la Soeur
Dominique, nu e de ras, in Abecedar inveti baza limbii franceze.
Si
franceza e mai grea ca romana, si se si aude, se si vede, in romaneste cu avem
o pronuntie precum cea franceza.
Franceza,
nu trebuie sa crezi ca nu poti sa o inveti, PENTRU CA POTI, dar nici nu trebuie
sa iei lucrurile usor, pentru ca atunci NU O VEI STAPANI.
Nu vei
simti limba.
Vei
cladi pe nisip.
Ca sa iti dai seama daca stii bine franceza trebuie sa
citesti literatura franceza veche ( si chiar poate fi foarte grea, de pilda cum
vorbeau pe vremea poetului Villon in Evul Mediu, e grea, nici eu nu o stiu, sau
nu o stapanesc, nu ai cum, foloseste un alt vocabular ! ), si literatura la
greu, IN ORIGINAL, nu actualizata, sau editii noi, ci in original, scriitorii
francezi.
Secolul
18 si inainte.
Secolul
19.
le iei
pe secole.
Cartile,
operele.
Acolo gasesti vocabular pe care azi il intalnesti in
operele lor, daca intri in librarie in Franta, insa in dictionare aceste (
unele ) cuvinte nici nu mai figureaza macar si nici nu sunt prea vechi !
Va spun ca unele cuvinte franceze, de pilda chiar de la
inceputul sec. 20, le-am gasit traduse, explicate in dictionarul mamei din '60
cel francez-roman, facut de un român, dar nu aparea in Larrouse.
Si asa fiind, am scos de pe rafturile bibliotecii,
dictionare cumparate in 2006 din banii mei, spun asta, pentru ca la noi acasa e
o problema, mama spune ca totul ii apartine ei, pe ideea ca eu nu muncesc, si
in opinia ei, mai demult mai exact spunea ca eu nici nu am lucrat !
Poate faptul ca nu am foarte multi ani de munca, i se
pare ei ca anii mei de vechime nu exista deloc !
Si
deci, am si eu motive de ingrijorare.
Recent mama mi-a luat 2 carti - ale ei ! - pe care le
citeam si le-a pus inapoi in biblioteca, cand le-am revendicat spre lectura,
m-a certat pana la urma, desi mi le-a dat inapoi, si a doua zi, DIN NOU, SPUNEA
CA EU TREBUIE SA FIU INTERNATA LA NEBUNI LA PSIHIATRIE, i-a spus lui tata
dimineata, a doua azi ( s-a intamplat acum maxim o saptamana !!!!! ) : "Am
vorbit cu un psihiatru s-o ia !!!!!"
Cu o seara inainte mi-a reprosat ca eu vreau cartile, nu
ca sa le citesc, CI CA SA FAC DERANJ IN CASA, SI NU STIU CUM, DE ACEEA II CER
CARTILE.
Desi m-am oferit sa le caut eu in biblioteca, caci mama
spusese ca ea le-a pus la loc in biblioteca, in fine, a fost o chestie, eu
vroiam in biblioteca din dormitor sa caut ( sediul cartilor mamei ), si ea in
debara unde si-a mutat prin 2000-2003 niste carti, o parte buna din ele,
inghesuite printre haine si vechituri, haine vechi desigur, in debara, in hol,
pe cimentul debaralei.
Ea ca
le-a pus in debara, eu ca le-am luat din biblioteca din dormitor.
Si
m-am dus sa le caut.
Nu
vroia mama sa le caut eu.
S-a sculat, era cam 9-10 seara, s-a dus la debara unde NU
LE-A GASIT, dupa cautari, caci le pusese la loc in biblioteca din dormitor unde
eu i-am spus ca se si aflau.
Si dupa ce mi le-a gasit si dat inapoi, mi-a spus
" NU. DAR TU VREI SA FACI DERANJ, DE ACEEA."
Eu i-am raspuns ( normal, ca sa nu o contrazic sa nu
inceapa sa mai zica ceva, caci tata iese din camera si urla la mine ), :
"Da, mama sunt rea, eu sunt rea, de aceea."
Pentru ca ea zice ca sunt "ESTI O FIINTA REA ( cand
eram in liceu spunea ca ESTI REA CA AIA, CA JEANA, unde Jeana era
mama ei, bunica mea materna, saraca,
cat s-a chinuit cu o forma de diabet dintre cele mai grave, mama nu i-a vazut
suferinta desi era evidenta, ci spunea ca JEANA - AIA, TINE LA EA, SA TRAIASCA,
SI TINEA UN REGIM STRICT, SE GANDEA DOAR LA EA.
Or, se stie, diabeticii, TREBUIE SA TINA REGIM
STRICT, daca nu il tin, ei pot muri, ei mor.
Alors, donc, in concluzie, JE FAIS DES FOLIES, imi ajut
fratiorul, pe Sylvio, Silviu, - daca
peste un timp, e o chestie de zile, auziti ca iar zice Sylvio ca sora lui e o
nebuna si ma reclama pe la psihiatri distinsi..... !
Va
dati seama.... ! ce concluzie rezulta ?
Si distinsii, nu stiu unde au invatat psihiatria, sa nu
fie cu suparare, cu bãnat, dar e in joc libertatea si viata mea !
Ah,
mais j'allais oublier.... dar era sa uit....
Nu v-am spus de ce fratele meu nu realizeaza nici azi,
din 2005 incoace, ca am probleme cu vezica urinara.
Mi-a spus CA SUNT POSTURI MULTE LA FRANCEZI, CU FRANCEZA
MEA AS PUTEA FI USOR, CALL-CENTER !!!!
DAR EU
NU VREAU ( sa muncesc ) ! Concluzia lui.
Si i-am raspuns : "CUM SA FIU EU SILVIU CALL-
CENTER, CAND EU MA RIDIC DE LA BIROU DE PE SCAUN, ACASA, SI MERG DES LA BAIE
???"
'POT
EU SA FIU CALL-CENTER ?"
El :
"Ma rog, daca nu vrei..... "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu