Doctrina
ortodoxa despre minuni, Scutul Misionarului Ortodox ( 3 )
-continuare
: ultima parte.
Pentru polemica misionarului cu sectantii despre minuni
I.
Obiectiile sectantilor impotriva minunilor
Obiectia 1. Faima minunilor lui Iisus
Hristos se intemeiaza pe niste marturii dubioase ale ucenicilor Lui, care-i
sunt devotati : pentru ei era convenabil sa raspandeasca vestea despre minunile
Invatatorului lor, deoarece din acestea isi asteptau ei si slava lor in popor.
Dezmintirea obiectiilor
sectantilor
Marturisirea
ucenicilor lui Iisus este adevarata si e straina nascocirilor.
Aceasta o
confirmã numerosi martor, care au vazut minunile lui Hristos : Matei 9,7-8.25.
Adevarul
istoric despre minunile lui Iisus Hristos era neindoielnic si pentru dusmanii
Lui, atat cei contemporani cu El, precum erau fariseii, carturarii si arhiereii
: Matei 21,15, cat si cei care au trait mai tarziu cum era, de exemplu, Celsiu
in secolul II dupa Nasterea lui Hristos.
El, desi
explica gresit minunile lui Hristos, nu se indoia insa ca ele au existat
intr-adevar.
Marturii
despre aceasta gasim la Origene, care scria dezmintiri impotriva falsificarilor
lui Celsiu ( Origene Contr. Celsiu, v. X, 1. 1,28-38. 2,49 ).
Textele Sfintei Scripturi prin care se dezmint obiectiile
sectantilor
Matei 9,7. Si
sculandu-se, s-a dus la casa sa.
8. Iar multimile,
vazand acestea, s-au inspaimantat si au slavit pe Dumnezeu, Cel Care dã
oamenilor asemenea putere.
25. Iar dupa ce
multimea a fost scoasa afara, intrand, a luat-o de mana si copila s-a sculat.
26. Si a iesit
vestea aceasta in tot tinutul acela.
Matei 21,15. Si
vazand arhiereii si carturarii minunile pe care le-a facut si pe copiii care
strigau in templu si ziceau : Osana Fiului lui David, s-au maniat.
II.
Obiectiile sectantilor impotriva minunilor
Obiectia 2. ( a ) Invatatura
lui Iisus Hristos a acceptat-o numai poporul simplu, care credea cu placere in
minuni si in povesti nascocite, nestiind sa incerce adevarul. ( b ) In acest
sens, Evanghelia este asemanatoare cu alte carti istorice vechi, care sunt
pline de povestiri neobisnuite.
Dezmintirea obiectiilor
sectantilor
Nu este
adevarat ca numai poporul simplu accepta invatatura lui Iisus Hristos si credea
in El din naivitate : Iair, Nicodim, Lazar, Iosif Arimateianul, multe dintre
capetenii si din tagma preotilor credeau in Iisus Hristos : Ioan 12,42, Fapte
6,7.
De asemenea,
si dupa inaltarea Mantuitorului la cer, au crezut in Hristos Crispus,
mai-marele sinagogii, Sostene, de asemenea mai-marele sinagogii, Apolo – un
barbat iscusit la cuvant ( Fapte 18,8,17 ).
Apostolul
Pavel, care era cetatean roman si invatase la Gamaliel – tot nu era din popor
simplu.
Istoria
evanghelica nu are nimic comun cu acele stravechi istorii pagane, care descriu
evenimente petrecute demult, pe cand apostolii Matei si Ioan au fost martori
oculari ai faptelor lui Iisus ; Marcu si Luca au comunicat indeaproape si timp
indelungat cu martorii oculari.
Textele Sfintei Scripturi prin care se dezmint obiectiile
sectantilor
Ioan 12,42. Totusi
si din capetenii multi au crezut in El, dar nu marturiseau din pricina
fariseilor, ca sa nu fie izgoniti din sinagoga.
Fapte 6,7. Si
cuvantul lui Dumnezeu crestea, si se inmultea foarte numarul ucenicilor in
Ierusalim si multime multa de preoti se supuneau credintei.
Fapte 18,8. Dar
Crispus, mai marele sinagogii, a crezut in Domnul, impreuna cu toata casa sa;
si multi dintre Corinteni, auzind, credeau si se botezau.
17. Si punand mana
toti Elinii pe Sostene, mai-marele sinagogii, il bateau inaintea tribunalului.
Dar Galion nu lua in seama nimic din acestea ;
III.
Obiectiile sectantilor impotriva minunilor
Obiectia 3. De ce totusi, cel putin, cea mai mare parte a Iudeilor
invatati si nobili nu au primit invatatura evanghelica, iar invatatii pagani
chiar o negau ?
Dezmintirea obiectiilor sectantilor
Cauza este
foarte simpla si obisnuita.
Iudeii
invatati si nobili aveau mai multe superstitii si rataciri in minte, si mai
multe patimi si vicii in inima.
Acelasi lucru
se poate spune si despre invatatii pagani.
De altfel,
multi dintre paganii invatati si nobili acceptau propovaduirea evanghelica, ca
de exemplu Sergiu Paulus Proconsulul : Fapte 13,12 ( Fapte 17, 12 ), Dionisie
Areopagitul : Fapte 17,34, Clement Romanul, Erma, sfantul Ignatie si multi
altii.
Textele Sfintei Scripturi prin care se dezmint obiectiile
sectantilor
Atunci
proconsulul, vazand ce s-a facut, a crezut, mirandu-se foarte de invatatura
Domnului.
Fapte 17, 34. Iar
unii barbati, alipindu-se de ei, au crezut, intre care si Dionisie Areopagitul
si o femeie cu numele Damaris, si altii impreuna cu ei.
IV.
Obiectiile sectantilor impotriva minunilor
Obiectia 4. Iisus Hristos prin minunile Sale, probabil, nu vroia sa
trezeasca credinta in El : ( a ) fiindca deseori, savarsind o minune, El
interzicea sa se vorbeasca despre ea ; ( b ) uneori le refuza celor care-L
rugau sa faca o minune.
Dezmintirea obiectiilor
sectantilor
Minunile,
Iisus Hristos le savarsea pentru trezirea credintei : Matei 11,3-6, si de aceea
multe minuni facute de Hristos in fata poporului, cu atat mai mult nu pot fi
trecute sub tacere.
Prin
interzicerea de a destainui minunile, Domnul le aratã exemplu urmasilor Sãi cum
trebuie sa-si ascunda binefacerile, facute altora, ca sa [ nu ] se faleasca cu
ele si sa umileasca virtutile prin trufie.
Nicaieri la
Evanghelisti, nu este scris ca Iisus nu acorda ajutor, cand il rugau cei
nenorociti sau loviti de vreo boala ; dar le refuza minunile Iisus, celor(a)
care cu intentii rele ii cereau semne sau minuni : Marcu 8,11-12.
Din cuvintele
Mântuitorului este clar ca, precum fariseilor care se indoiau in minuni si-I
cereau un semn, Domnul le-a refuzat rugamintea, din cauza credintei lor
fatarnice, - la fel si sectantii, in pofida faptelor evidente, nu pot crede in
semnele si minunile harului lui Hristos.
Textele Sfintei Scripturi prin care se dezmint obiectiile
sectantilor
Matei 11,3. Tu
esti Cel Care vine, sau sa asteptam pe altul ?
4. Si Iisus,
raspunzand, le-a zis : Mergeti si spuneti lui Ioan cele ce auziti si vedeti :
5. Orbii isi
capata vederea si schiopii umblã, leprosii se curatesc si surzii aud, mortii
inviaza si saracilor li se binevesteste ;
6. Si fericit este
acela care nu se va sminti intru Mine.
Marcu 8,11. Si au
iesit fariseii si au inceput sa discute cu El, cerand de la El semn din cer,
ispitindu-l.
12. Si Iisus, suspinand
cu duhul Sãu, a zis : Pentru ce neamul acesta cere semn ? Adevarat
graiesc voua ca nu se va da semn acestui neam.
Extras din cartea Scutul Misionarului Ortodox In Apararea Credintei De Doctrinele False ale
Sectantilor, paginile 212, 213, 214, 215, alcatuit
de Diaconul Ioan Smolin, Sanct-Petersburg, 1913, traducere din limba rusã si adaptare de
prot.mitr.Zosima Toia, cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului
Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si a toata Moldova, prin staruinta prot.mitr.Zosima Toia, Chisinau, 1995.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu