Doctrina Ortodoxã despre Citirea Sfintei Scripturi ( Scutul Misionarului Ortodox )

Doctrina Ortodoxã despre Citirea Sfintei Scripturi ( Scutul Misionarului Ortodox )

Explicarea Sfintei Scripturi este datoria predominantã a persoanelor numite special, insa citirea Sf.Scripturi este folositoare si necesarã fiecaruia, pentru propria mântuire si îndrumare.

Pentru lãmurirea momentelor neîntelese, trebuie sã ne adresãm dupa calauzire catre oameni cãrora le-a fost descoperit aceasta de Însusi Dumnezeu, si care sunt pusi pentru povãtuirea noastrã.

Cand citim Biblia, trebuie sa ne conducem de o metodicã corectã.

Urmãtoarele procedee de cãutare a sensului adevãrat al textului ne-au fost arãtate de Însusi Domnul si sfintii apostoli :

( 1 ) trebuie înteles fiecare cuvânt al textului în sensul lui exact, deoarece unul si acelasi cuvant poate avea semnificatii diferite ( vezi Galat. 3, 16 ; Efes. 4, 8-9 ;  Evr. 12, 26-27 ) ;

( 2 ) e necesar sa interpretãm textul dat, în mersul si consecutivitatea generalã a mesajului ( in context ) sfantului autor ; ( vezi : Evr. 10, 3-10 ) ;

( 3 ) pentru explicarea locului dat, trebuie facuta selectarea textelor cu acelasi continut din Sfanta Scriptura ( vezi : Rom. 15, 8 -12 ; 3, 9-18 ) ;

( 4 ) trebuie facuta o comparatie, intre textul citat si textele care sunt asemanatoare sau opuse ca sens ( vezi : Evre. 1, 13-14 ) ;

( 5 ) poate fi necesara si o informatie istoricã ( vezi : Fapt. 2, 24-35 ; 13, 34-37 ) ;

( 6 ) povestirile istorice trebuie intelese numaidecat in sensul lor direct ( vezi : Marcu 2, 25-26 ), iar pildele – numaidecat in sensul figurat ( vezi : Matei 13, 18-23 ; 36-43 ).

Asadar, pentru conceperea sensului adevarat al Sfintei Scripturi este necesarã o cunoastere fundamentalã a intregii Sf. Scripturi si a invataturii divine.

La o citire de sine statatoare a textului sfant, pentru a evita greselile, trebuie neapãrat sa ne verificãm felul cum întelegem noi cu explicatiile oamenilor, pusi de la  Dumnezeu ( vezi : 1 Cor. 8, 2 ; 10, 12 ) ; iar daca ceva din cuvantul lui Dumnezeu, omul nu intelege, atunci “sa nu stie” ( 1 Cor. 14, 37-38 ), pentru cã el, in general, nu trebuie sa se apuce de ceea ce este mai presus de intelegerea si puterile lui ( Sirah 3, 21-24 ; Comp. 38, 24-25 ).

Argumente pentru Doctrina Ortodoxã despre citirea Sfintei Scripturi

Este folositor si necesar fiecãruia sa citeasca Sfanta Scripturã, pentru propria indrumare :

Matei. 22, 29. Si, raspunzand, Iisus le-a zis : Rataciti, nestiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

2 Petru. 1, 19. Avem astfel întãrirea cuvântului proorocesc, la care bine faceti luând aminte, ca la o fãclie ce strãluceste în loc întunecos, pana când se va lumina de ziuã si luceafãrul va rãsãri în inimile voastre.

Colos. 4, 16. Si dupã ce scrisoarea aceasta se va citi de catre voi, faceti sa se citeasca si in Biserica Laodicenilor, iar pe cea din Laodiceia sa o cititi si voi.

1 Tesal. 5, 27. Vã îndemn stãruitor pe voi întru Domnul, ca sa cititi scrisoarea aceasta tuturor sfintilor frati.

La citirea textului sfant, pentru evitarea greselilor, trebuie neaparat sa ne verificãm intelegerea noastra, prin explicatiile oamenilor pusi pentru aceasta :

1 Cor. 8, 2. Iar dacã i se pare cuiva cã cunoaste ceva, inca n-a cunoscut cum trebuie sa cunoasca.

1 Cor. 10, 12. De aceea, cel caruia i se pare cã stã sã ia seama sa nu cadã.

Daca insa omul nu intelege ceva din Scripturã, atunci “lasã sã nu stie” ( 1 Cor.14, 37-38 ).

Pentru cã el in general nu trebuie sa se apuce, de ceea ce este mai presus de puterile si mintea sa :

Sirah. 3, 20-24. Cele mai presus de tine nu le cãuta si cele mai tari decat tine nu le iscodi.

Sirah. 38, 26. Intelepciunea carturarului pe incet se castigã si cel care nu ia aminte prea mult la grijile vietii se va întelepti.

27. De ce întelepciune se va umple cel care tine plugul si se fãleste cu mânuirea boldului,

28. Care mânã boii si-si trece viata cu ei si vorba lui este numai despre vitei ?

Pentru polemica misionarului cu sectantii despre citirea Sfintei Scripturi :

( I ) Textele Sf. Scripturi, prin care sectantii isi argumenteaza sofisticãriile

Iacov. 1, 5. Si de este cineva din voi lipsit de intelepciune, sa cearã de la Dumnezeu, Care dã tuturor de-a dreptul si nu înfruntã ; si se va da lui.

Notã : Prin acest text, sectantii resping conducerea Bisericii in citirea Sf. Scripturi.

Adevaratul sens al acestor texte

Aici se vorbeste despre acea întelepciune care este întelegerea Sf. Scripturi, dar, deoarece nu toti pot întelege, cuvantul lui Dumnezeu spune : 1 Cor. 14, 38 ; Sirah. 3, 20-23 ; 2 Petru. 3, 16 ; insa intelepciunea necesara fiecarui crestin este aceea care inseamna bunã-purtare si modestie : Iacov. 3, 13.

Iisus Hristos, arãtând lipsa de credintã a Iudeilor contemporani Lui, în trimiterea Lui ca Fiu al lui Dumnezeu, spune : “Dar întelepciunea s-a dovedit dreaptã din faptele ei” ( Matei. 11, 19 ) ; din acestea este clar cã Iudeii, prin necredinta lor, au arãtat cã ei posedã o întelepciune falsã ; si sectantii trebuie sa tinã minte cã întelepciunea falsã este nimic in fata lui Dumnezeu : 1 Cor. 1, 25.

Textele Sf. Scripturi, prin care se combat sofisticãriile sectantilor

1 Cor. 14, 38. Iar dacã cineva nu vrea sa stie, sa nu stie.

Sirah. 3, 20-23. Cele mai presus de tine nu le cãuta si cele mai tari decât tine nu le iscodi.

Comp. 2 Petru. 3, 16.

Iacov. 3, 13. Cine este intre voi intelept si priceput ? Sa arate, din buna-i purtare, faptele lui, in blândetea întelepciunii.

1 Cor. 1, 25. Pentru cã nebunia lui Dumnezeu este mai inteleapta decat intelepciunea oamenilor si slabiciunea lui Dumnezeu mai puternicã decat tãria lor.

( II ) Textele Sf. Scripturi, prin care sectantii isi argumenteaza sofisticãriile

1 Cor. 4, 6. Si acestea, fratilor, le-am zis ca despre mine si Apollo, dar ele sunt pentru voi, ca sa invatati, din pilda noastrã, sã nu treceti peste ce este scris, ca sã nu vã fãliti unul cu altul împotriva celuilalt.

Notã : Aici sectantii îsi gãsesc argumente pentru a respinge stiinta ce ar putea contribui la întelegerea Sf. Scripturi.

Adevaratul sens al acestor texte

În acest fragment, Apostolul nicidecum nu interzice crestinilor sa se foloseascã de întelepciunea diferitelor stiinte, pe langa cele scrise în Sf. Scripturã, dar ii preîntâmpinã împotriva clevetirilor si bârfelilor, ca oamenii « sã nu se fãleascã unul cu altul ».

Prin exemplul sãu, Ap. Pavel, dimpotrivã, ne învatã sã folosim cu chibzuintã aforismele întelepte si informatiile, care nu sunt notate in Sf. Scriptura : 1 Tesal. 5, 21, si chiar citeaza cuvintele scriitorilor pãgâni : Arata – Fapte. 17, 28, si Epimenid – Tit. 1, 12, iar ap. Petru, pentru a clarifica obiectivele credintei, uneori foloseste simple proverbe din viatã : 2 Petru. 2, 22.

Textele Sf. Scripturi, prin care se combat sofisticãriile sectantilor

1 Tesal. 5, 21. Toate sa le incercati ; tineti ce este bine.

Fapt. 17, 28. Caci in El trãim si ne miscãm si suntem, precum au zis si unii dintre poetii vostri : caci al Lui neam si suntem.

Tit. 1, 12. Unul dintre ei, chiar un prooroc al lor, a rostit : “Cretanii sunt pururea mincinosi, fiare rele, pântece lenese.

2 Petru. 2, 22. Cu ei s-a întâmplat adevãrul din zicalã : Câinele se întoarce la vãrsãtura lui si porcul scãldat se tãvãleste în mocirlã.

( III ) Textele Sf. Scripturi, prin care sectantii isi argumenteaza sofisticãriile

2 Cor. 3, 14. Dar mintile lor s-au învârtosat, cãci pana in ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, ramane acelasi vãl, neridicându-se, caci el se desfiinteazã prin Hristos.

15. Si pana astazi, cand se citeste Moise, stã un vãl pe inimile lor ;

16. Iar cand se vor întoarce catre Domnul, vãlul se va ridica.

Notã : Aceste cuvinte sectantii le referã la crestinii ortodocsi.

Adevaratul sens al acestor texte

Aici este vorba despre acea orbire a mintii si inimii “fiilor lui Israel”, care, atunci cand citeau Vechiul Testament, le închidea corespunderea, a ceea ce se proorocea in Vechiul Testament cu evenimentele din viata Domnului Iisus Hristos : Luca. 24, 25-27.

In felul acesta, versetul 16 deloc nu exprimã ideea sectantilor cã oricui, care se adreseazã lui Dumnezeu, i se dezvaluie sensul deplin si adevarat al Sfintei Scripturi ( Comp. 1 Cor. 14, 38 ; Sirah. 38, 26. ).

Textele Sf. Scripturi, prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Luca. 24, 25. Si El a zis catre ei : O, nepriceputilor si zabavnicilor cu inima a crede toate cate au spus proorocii !

27. Si incepand de la Moise si de la toti proorocii, le-a talcuit lor, din toate Scripturile cele despre El.

( IV ) Textele Sf. Scripturi, prin care sectantii isi argumenteaza sofisticãriile

Iacov. 1, 18. Dupã voia Sa ne-a nãscut prin cuvantul adevarului, ca sa fim incepatura fapturilor Lui.

Efes. 1, 13. Întru Care si voi, auzind cuvantul adevarului, Evanghelia mantuirii voastre, crezand in El, ati fost pecetluiti cu Sfantul Duh al fagaduintei.

Notã : Pe baza acestor texte, sectantii afirmã cã ei, prin citirea Sf. Scripturi, s-au renãscut intr-atata cã n-au nevoie sa fie invatati.

Adevaratul sens al acestor texte

În cuvintele ap. Iacov deloc nu se contine ideea cã numai prin citirea Sfintei Scripturi ne putem renaste pentru mantuire si viatã vesnicã.

In verseturile urmatoare ale aceluiasi capitol, apostolul scrie – vers. 22-25- cã, cuvantul scris trebuie împlinit, si numai cel care-l împlineste va fi fericit in faptele sale.

Famenul reginei Candachia ( Fapt. 8, 21 – 39 ) cu evlavie citea Sf. Scriptura : insa cu Duhul Sfant el a fost pecetluit, doar atunci cand diaconul Filip i-a talmacit cele ce citea si l-a botezat in apã.

Textul din Efes. 1, 13, trebuie interpretat in legatura cu alte cuvinte din aceeasi epistolã, de exemplu, 4, 30, iar dupa aceea – cu invatatura ap. Pavel despre reînviere : Rom. 6, 4.

Atunci se va vedea clar cã pecetluirea cu Duhul Sfant se dã în taina botezului ( “in ziua rascumpararii” ).

Textele Sf. Scripturi, prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Iacov. 1, 22. Dar faceti-vã împlinitori ai cuvantului, nu numai ascultãtori ai lui, amãgindu-vã pe voi însivã,

25. Cine s-a uitat insa de-aproape în legea cea desavarsita a libertãtii si a stãruit în ea, facandu-se nu ascultãtor care uitã, ci împlinitor al lucrului, acela va fi fericit in faptele sale.

Efes. 4, 30. Sa nu întristati Duhul cel Sfant al lui Dumnezeu, întru Care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii.

Rom. 6, 4. Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morti, prin slava Tatãlui, asa sã îmblãm si noi întru înnoirea vietii.

Extras din cartea Scutul Misionarului Ortodox In Apararea Credintei De Doctrinele False ale Sectantilor, paginile 44, 45, 46, 47, alcatuit de Diaconul Ioan Smolin, Sanct-Petersburg, 1913, traducere din limba rusã si adaptare de prot.mitr.Zosima Toia, cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si a toata Moldova, prin staruinta prot.mitr.Zosima Toia, Chisinau, 1995.