Olivia Marcov's Pages

Arjen Dijksman, Ieronim Mihaila, Olivia Maria Marcov, JB Deloly 20 iulie 2012

Arjen Dijksman, Ieronim Mihaila, Olivia Maria Marcov, JB Deloly 20 iulie 2012

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu Mihaela Roibu colegii cl 12 V Balcescu, Martie 2007 Bucharest

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu Mihaela Roibu colegii cl 12 V Balcescu, Martie 2007 Bucharest

Coasta Marii Mediterane Petrutu Aurora Petru Craciunas 1976

Coasta Marii Mediterane Petrutu Aurora Petru Craciunas 1976

Pensionnat Mission RDC Constantine Algeria 1972 1976

Pensionnat Mission RDC Constantine Algeria 1972 1976

Fr Michael Shields and Bronislava s rosary made of bread and ash Sept 2014 Alaska

Fr Michael Shields and Bronislava s rosary made of bread and ash Sept 2014 Alaska

Olivia Maria Marcov si colega mea Laura Adriana Agurida 2008 Crangasi Romania

Olivia Maria Marcov si colega mea Laura Adriana Agurida 2008 Crangasi Romania

Fr Michael Shields & Alexander, Mission to Magadan 29 iulie 2013

Fr Michael Shields & Alexander, Mission to Magadan 29 iulie 2013

Father Michael Shields of the Heart of Jesus Palm Sunday April 14 2014

Father Michael Shields of the Heart of Jesus Palm Sunday April 14 2014

Olivia Maria Marcov and Adriana Mihaela Agurida fiica Laurei Agurida 1 Iulie 2008 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov and Adriana Mihaela Agurida fiica Laurei Agurida 1 Iulie 2008 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov and Laura Adriana Agurida December 2007 Bucharest Ion Ghica 13, sector 3 USH

Olivia Maria Marcov and Laura Adriana Agurida December 2007 Bucharest Ion Ghica 13, sector 3 USH

Laura-Adriana Agurida and Adriana-Mihaela Agurida her daughter July 2008 Bucharest Romania Crangasi

Laura-Adriana Agurida and Adriana-Mihaela Agurida her daughter July 2008 Bucharest Romania Crangasi

Ecole RDC Algerie Constantine La Chapelle 1972 1976

Ecole RDC Algerie Constantine La Chapelle 1972 1976

Fr Michael Shields, the Sisters,Church of the Nativity of Jesus, Magadan, Russia, ian 2014

Fr Michael Shields, the Sisters,Church of the Nativity of Jesus, Magadan, Russia, ian 2014

Fr Michael Shields and Maxim, Skt-Petersburg, 20 oct.2013, TVCultureNational

Fr Michael Shields and Maxim, Skt-Petersburg, 20 oct.2013, TVCultureNational

Biserica Nasterea Domnului Isus din Magadan Rusia

Biserica Nasterea Domnului Isus din Magadan Rusia

Fr Michael Shields and the Sisters and the prayers February 26, 2014 Magadan

Fr Michael Shields and the Sisters and the prayers February 26, 2014 Magadan

Fr Michael Shields and the little bear and Sister Nadia February 26 2014 Magadan

Fr Michael Shields and the little bear and Sister Nadia February 26 2014 Magadan

Fr Michael Shields Fr Patrick and the puppy March 4 2014

Fr Michael Shields Fr Patrick and the puppy March 4 2014

Father Michael Shields of The Heart of Jesus March 28 2014 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  March 28 2014 Magadan Russia

Tweet from Pope Francis April 10 2014 FB Le Jour du Seigneur 10:56 am

Tweet from Pope Francis April 10 2014 FB Le Jour du Seigneur 10:56 am

Father Michael Shields of the Heart of Jesus Holy Bible Pope Francis May 22 2014

Father Michael Shields of the Heart of Jesus Holy Bible Pope Francis May 22 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Easter 2014 May 9 2014 Russia

Mission to Magadan Fr Michael Shields Easter 2014 May 9 2014 Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus & Galia Church of the Nativity of Jesus, August 23 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus & Galia Church of the Nativity of Jesus, August 23 2014

Our Lady of Magadan, pray for us ! July 16, 2014 Mission to Magadan

Our Lady of Magadan, pray for us ! July 16, 2014 Mission to Magadan

Fr Michael Shields of the Heart of Jesus and The Angel August 31 2014 Magadan Russia

Fr Michael Shields of the Heart of Jesus and The Angel August 31 2014 Magadan Russia

Ecole Catholique Doctrine Chretienne Certificat de Scolarite Olivia Maria Marcov 1976 Romania

Ecole Catholique Doctrine Chretienne Certificat de Scolarite Olivia Maria Marcov 1976 Romania

Olivia Maria Marcov Carnet note Scoala Catolica Constantine 1972 1976

Olivia Maria Marcov Carnet note Scoala Catolica Constantine 1972 1976

Olivia Maria Marcov Corina Resl Sr Dominique Suzanne Renee July 1976 Constantine Catholique RDC

Olivia Maria Marcov Corina Resl Sr Dominique Suzanne Renee July 1976 Constantine Catholique RDC

Fr Michael Shields February 2 2014 Feast Day of Our Lord

Fr Michael Shields February 2 2014 Feast Day of Our Lord

Fr Michael Shields August 2014 St Andrew Church Eagle River AK

Fr Michael Shields August 2014 St Andrew Church Eagle River AK

Fr Michael Shields ' Bible Bronislava's rosary Sept 2014 Anchorage USA

Fr Michael Shields ' Bible Bronislava's rosary Sept 2014 Anchorage USA

Olivia Maria, Silviu Marco v, Irina Craciunas, January 1, 1983, Bucharest, Drumul Taberei sector 6

Olivia Maria, Silviu Marco v, Irina Craciunas, January 1, 1983, Bucharest, Drumul Taberei sector 6

Olivia Maria and Silviu Marcov, Moghioros Park in 1980 Drumul Taberei Bucharest

Olivia Maria and Silviu Marcov, Moghioros Park in 1980 Drumul Taberei Bucharest

Olivia Maria Marcov August 2006 Sorin Tilie Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov August 2006 Sorin Tilie Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov August 2006 Sorin Tilie Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov August 2006 Sorin Tilie Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields and The Missionaries of Charity of Mother Teresa Sept 12 2013

Fr Michael Shields and The Missionaries of Charity of Mother Teresa Sept 12 2013

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus January 1 2015 Magadan

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus January 1 2015 Magadan

Fr Michael Shields Adoration in Poustinia Magadan

Fr Michael Shields Adoration in Poustinia Magadan

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus January 1 2015 Magadan

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus January 1 2015 Magadan

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus May 11 2015 Magadan

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus May 11 2015 Magadan

Sr Barbara Hoja Sr Mariana Agalarowa Magadan Russia 9 Iulie 2015

Sr Barbara Hoja Sr Mariana Agalarowa Magadan Russia 9 Iulie 2015

Heaven Vladimir Mother of God Church Arkhanghelsk XIX c Russia

Heaven Vladimir Mother of God Church Arkhanghelsk XIX c Russia

Ekaterina Anton Daineko Angel in the Church painted by Anton

Ekaterina Anton Daineko Angel in the Church painted by Anton

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU IMPARATIA CERULUI VESNICA SFANTA PURA

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU IMPARATIA CERULUI VESNICA SFANTA PURA

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNICUL OMNIPREZENTUL IMPARATIA CERULUI VESNICA

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNICUL OMNIPREZENTUL IMPARATIA CERULUI VESNICA

Olivia Maria Marcov 5 Ianuarie 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 5 Ianuarie 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 5 Ianuarie 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 5 Ianuarie 2016 Bucharest Romania

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU OMNIPREZENT

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU OMNIPREZENT

Jesus Christ The Holy of Jesus

Jesus Christ The Holy of Jesus

Dr psy Andrei et Lavinia Dobrescu Balcescu 1986 Romania

Dr psy Andrei et Lavinia Dobrescu Balcescu 1986 Romania

Dr psy Andrei Dobrescu Balcescu 86 Bucharest Romania Reunion France

Dr psy Andrei Dobrescu Balcescu 86 Bucharest Romania Reunion France

Olivia Marcov 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIA

Olivia Marcov 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIA

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 Janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 Janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Virgin of Fatima La Vierge Marie de Fatima Constantine Algerie 1972 1976

Virgin of Fatima La Vierge Marie de Fatima Constantine Algerie 1972 1976

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL LACRIMILE NOASTRE IN CER

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL LACRIMILE NOASTRE IN CER

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov 1986 cl 12 V Liceul N Balcescu COLEGIUL SF SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov 1986 cl 12 V Liceul N Balcescu COLEGIUL SF SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Ecole Grale 169 classe VIII-H, Juin 1982, Bucarest, Roumanie

Olivia Maria Marcov Ecole Grale 169 classe VIII-H, Juin 1982, Bucarest, Roumanie

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Notification blogspot.com le 17 novembre 2016

Notification blogspot.com le 17 novembre 2016

La Naissance du Petit Jésus

La Naissance du Petit Jésus

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU VESNIC VIU SFANT ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU VESNIC VIU SFANT ATOTPUTERNIC

joi, 16 iunie 2016

Le Vieux Moulin, Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, page 84, Robin & Bergeaud, Hachette

Le Vieux Moulin, Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, page 84, Robin & Bergeaud, Hachette


Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, Robin & Bergeaud, Hachette, est un livre de ma mère, que sa cousine germaine, Catéla ( Ecaterina / Catherine ) ( ENACHE )-STOIAN lui avait offert, je n’étais pas née, maman aimait le français. Ecaterina Enache-Stoian était la fille de « oncle Ticã » et « tanti Milica », oncle Ticã Enache était l’un des frères de ma grand-mère maternelle Ioana ( ou Jeana ) Enache-Mardale. Ecaterina ou Catela Enache a épousé Florin STOIAN, ensemble les conjoints ont vécu et/ou voyagé de nombreuses années à l’étranger, surtout aux États-Unis, mais aussi en France, en Allemagne, et dans d’autres pays que maman connaissait le mieux, je ne m’en souviens pas très bien. Florin Stoian avait fait ses études à L’Académie des Sciences Économiques ( A.S.E. ) de Bucarest et par la suite a été l’attaché commercial de l’Ambassade de la Roumanie aux Etas-Unis plusieurs années. Il a terminé sa vie dans un fauteuil roulant, soigné pendant des années, par Catéla, sa femme, souffrant de la maladie de Parkinson, il est décédé dans les années 2000. Florin Stoian a été le seul ami du général Pacepa, l’ancien directeur de la Direction des Renseignements Extérieurs de la Roumanie (D.I.E., Directia de Informatii Externe) de la Sécuritate roumaine, lequel a fui aux Etats-Unis en 1978.


{

Le Vieux Moulin /
Bãtrâna Moarã [si] Fosta (Vechea) Moarã

Elle est bien jolie, cette petite rivière qui coule dans la campagne.
Des canards y nagent lentement.
Une paysanne, à genoux, lave son linge.
Un homme pêche.
L’eau fait tourner la roue du vieux moulin.
Dans le pré, un âne broute l’herbe verte.
Les abeilles vont et viennent autour de leurs ruches.
Elles volent de fleur en fleur pour faire du miel.
Une abeille est un insecte, comme le papillon.
Un homme vient sur la route, avec son cheval qui tire une charrette.
C’est un paysan qui apporte ses sacs de blé au moulin.
Le meunier le regarde.
Jour et nuit, le moulin écrase le blé, et fait de la belle farine blanche.
- Au loin, sur la colline, près du village, on voit un très vieux moulin à vent qui ne tourne plus.

Notez bien :
Un paysan / une paysanne
Pêcher / un pêcheur
Le jour # la nuit = Ziua # noaptea
Un moulin à eau / un moulin à vent
Être laborieux « comme une abeille »  = A fi harnic ca o albinã
Porter / apporter / emporter = A duce / a aduce / a lua(a duce) cu sine înapoi
Il apporte du blé, il emporte de la farine = El aduce grâu, el ia(duce) cu sine înapoi fãinã

Un paysan = un tãran
Une paysanne = o tãrancã
Un pêcheur = un pescar
Un pécheur = un pãcãtos
Pêcher (verb) = a pescui
Pécher (verb) = a pãcãtui
Son filet = mreaja sa, nãvodul sãu, plasa sa de peste
Le filet = plasa de peste, nãvodul,
Le meunier = morarul
Moudre (verb) = a mãcina ;
La rivière = râul
Un canard = un rãtoi
Le moulin à eau = moara de apã
Le moulin à vent = moara de vânt
La roue du moulin = roata morii
Les ailes du moulin = aripile morii
La charrette = cãruta
Un sac de blé = un sac cu/de grâu
Le pré = pajistea
Un âne = un mãgar
L’herbe = iarba
Une ruche = un stup
Du linge = rufã, rufãrie, albituri, rufã de corp sau pentru casã

Offrir un bouquet / A oferi un buchet
J’offre / Eu ofer
Tu offres / Tu oferi
Il, elle offre / El, ea oferã
Nous offrons / Noi oferim
Vous offrez / Voi oferiti
Ils, elles offrent / Ei, ele oferã

Dire bonjour / A spune bunã ziua
Je dis / Eu spun
Tu dis / Tu spui
Il, elle dit / El, ea spune
Nous disons / Noi spunem
Vous dites / Voi spuneti
Ils, elles disent / Ei, ele spun

Mettre ses vêtements / A-si pune hainele=A se îmbrãca
Je mets / Eu pun
Tu mets / Tu pui
Il, elle met / El, ea pune
Nous mettons / Noi punem
Vous mettez / Voi puneti
Ils, elles mettent / Ei, ele pun


Conjuguez (comme offrir) / Conjugati (ca -exact la fel- offrir ) : (1) Ouvrir la porte ; (2) Couvrir la table

(comme dire) / (ca dire ) : Redire merci
(comme mettre) ( ca mettre ) : Remettre son devoir


La Question : EN QUOI EST ...
Întrebarea : DIN CE ESTE ...

En quoi est le moulin ? Il est en pierre ( une pierre )
Din ce este moara ? Ea este din piatrã ( o piatrã )
En quoi est la roue du moulin ? Elle est en bois ( le bois )
Din ce este roata morii ? Ea este din lemn ( lemnul )
En quoi est mon veston ? El est en laine
Din ce este haina mea (hainã care face parte din costumul bãrbãtesc, “sacou”) ? Ea este din lânã
En quoi est le radiateur ? Il est en métal ( le métal )
Din ce este radiatorul ? El este din metal ( metalul )
L’encrier est-il aussi en métal ? Non, il est en verre.
Cãlimara este si ea din metal ? Nu, ea este din sticlã.

Vocabulaire français-roumain :
le vieux moulin = în text este vorba despre 2 mori : o moarã de apã, care este bãtrânã, veche, dar care functioneazã, si o moarã de vânt care nu mai functioneazã, deci care este o fostã moarã ;
În text întâlnim, când se vorbeste despre aceste douã mori, acelasi adjectiv “vieux”, asezat înaintea substantivului pe care îl determinã si care este “moulin”, adicã moara.
Despre moara de apã ni se spune în text : “L’eau fait tourner la roue du vieux moulin”, adicã « Apa face sã se învârtã [ învârte ] roata bãtrânei mori »
Despre moarta de vânt ni se spune în text : « [...], on voit un très vieux moulin à vent qui ne tourne plus. », adicã « [...], se vede [vedem] o foarte veche(bãtrânã) moarã de vânt care nu mai functioneazã. »
În ambele situatii, vorbind despre cele douã mori, textul foloseste adjectivul « vieux », care înseamnã « bãtrân, vechi », si care este asezat înaintea substantivului « moulin », « moara ».
Adjectivul « vieux » are mai multe întelesuri, la fel ca, de altfel si verbul « tourner », care în textul de mai sus, cu privire la moara de vânt, are întelesul de a functiona, în cazul nostru de a nu mai functiona.
Adjectivul « vieux » :
Cum îl scriu ?
Adjectivul « vieux » are douã forme :
  1. vieux : = scriu « vieux » cand substantivul care urmeazã dupã el începe cu o consoanã, ca în : « vieux moulin » ;
  2. vieil : = scriu « vieil » când substantivul care urmeazã dupã el începe cu o vocalã sau cu litera « h » muet, adicã « h » mut, ca în : « vieil homme », care înseamnã « un om bãtrân » ;
vieux / vieil = bãtrân ;
vieille = bãtrânã ;
Deci, ce sensuri are cuvântul « vieux » ?
Vieux înseamnã :
  1. avancé en âge = avansat în vârstã = bãtrân, în vârstã ;
  2. ancien = fost ; ex. : un vieux château = un ancien château = un fost castel ;
  3. usé = uzat, învechit ; ex. : un vieux vêtement = un vêtement usé = o hainã veche, o hainã uzatã ;
  4. qui n’est plus en usage = care nu mai este în uz ; ex. : une vieille formule = o formulã scoasã din uz, care nu se mai foloseste ;
  5. qui est depuis longtemps dans tel état, telle situation = care este de mult timp în cutare stare, în cutare situatie ; ex. : de vieux amis = vechi prieteni ; de vieux habitués = vechi obisnuiti (de-ai casei) ;
In expresie : vieux jeu = démodé, suranné = demodat, perimat, iesit din uz, învechit ;
Le vieux (substantiv masculin singular) = ce qui est ancien = ceea ce este vechi, învechit, fost, vechiul, « elementul » vechi, ceea ce este vechi, învechit, si care astãzi nu mai este ;
In expresie, in sens familiar : prendre un coup de vieux = vieillir brusquement = a îmbãtrâni brusc ;
Le vieux / la vieille (substantiv) = personne âgée = persoanã în vârstã, bãtrân, bãtrânã ; ex. : les jeunes et les vieux = tinerii si bãtrânii ;

LITERA H în/a alfabetul(ului) francez :
La lettre H dans/de l’alphabet français :

H (substantiv masculin singular) = huitième lettre de l’alphabet et la sixième des consonnes : h muet ; h aspiré = a opta literã din alfabetul francez si a sasea consoanã :
1.     h mut ;
2.     h aspirat ;

PHONÉTIQUE : FONETICà:
Si le « h » est muet, il y a élision ou liaison : « l’homme [ lom ], les hommes » [ lezom ] ;
Si le « h » est aspiré ( dans le dictionnaire, le mot est précédé d’un astérisque ), il n’y a ni élision ni liaison : « le *héros [ leu ero ] , les *héros » [ le ero ].
Dacã « h »-ul este mut, atunci se face (existã) eliziunea sau legãtura :
Ca în exemplul :
L’homme, se citeste [ lom ] ;
Les hommes, se citeste [ lezom ], cu « e » românesc din cuvântul elev, elefant, energie ;
Dacã « h »-ul este aspirat ( în acest caz în dictionar, cuvântul care începe cu « h » aspirat este precedat de un asterisc ), nu se face (nu existã) nici eliziune nici legãturã :
Ca în exemplul :
Le *héros, aici observ cã nu pun apostrof între « l » si « h », adicã nu are loc eliziunea, cãderea vocalei “e” din articolul hotãrât « le » ;
Le *héros, se citeste [ leu ero ], unde « eu » este « e » mut din limba francezã, si « e » din « ero » este « e » românesc, pronuntat româneste ;
La plural voi scrie “les *héros », se citeste : [ le ero ], cu « e » românesc, chiar asa, româneste : le [ si ] ero, le pauzã ero ;
l’homme = omul (ca specie, barbat si femeie) ; bãrbatul ;
les hommes = oamenii ; bãrbatii ;
le *héros = eroul ;
les *héros = eroii ;

le canard (substantiv masculin singular) = rãtoi ; ratã (ca specie ) ;
la cane (substantiv feminin singular) = rata femelã (femela rãtoiului) ;
la canette (substantiv feminin singular) = petite cane = ratã/rata micã femelã, rãtusca ;
le caneton (substantiv masculin singular) = jeune canard = tânãrã ratã, rãtoi tânãr ;
la canne (substantiv feminin singular) = trestie, trestia ;
la canne à sucre = trestia-de-zahãr ;
la canne (substantiv feminin singular) = baston, bastonul ;
le canna (substantiv masculin singular) = plante herbacée à rhizomes, ornementale par ses fleurs ( syn. BALISIER ) = plantã erbacee cu rizomi, ornamentalã prin florile sale ( sinonim cu BALISIER ) ;
le balisier ( in Botanicã Canna indica ) = belsitã ; Canna indica ;
la cannaie (substantiv feminin singular) = plantatia de trestie-de-zahãr ;
la cannelle (substantiv feminin singular) = scortisoara ;
la canne (substantiv feminin singular) =  grande cruche de cuivre, étamée à l’intérieur, qui servait au transport du lait en Normandie = canã, urcior mare din aramã (cupru), cositoritã, spoitã în interior, care servea pentru a transporta laptele în Normandia ;
l’étain (substantiv masculin singular) = cositor, staniu (metal) ;
étamer (verb) = a cositori, a spoi vase ;
la canette (substantiv feminin singular) = (du picard « cane », cruche de forme allongée ). Petite bouteille pour la bière ; son contenu  = cuvântul provine din dialectul « picard », din cuvântul « cane », care înseamnã urcior de formã alungitã. = Sticlã micã pentru bere ; [ sau/si ] continutul sãu ;
(Le) picard / (la) Picarde [ adjectiv si substantiv ] = din Picardia ; (numai) substantiv masculin : « le picard » = dialecte de langue d’oïl en Picardie = dialect al limbii « langue d’oïl » în/din Picardia ;
La langue = limba ;
Langue d’oïl = grup de dialecte din Nordul Frantei (cf.Dictionarului francez-român, Editura STIINTIFICA, Bucuresti, 1967 )  ;
Cf.Dictionarului Larousse :
Langue d’oïl : « oïl » = adverb, reprezintã vechea formã a cuvântului « oui », adicã « da » ;
In expresia : Langue d’oïl = langue que l’on parlait au Nord d’une ligne Poitiers-Grenoble = limbã care se vorbea la Nordul unei linii Poitiers-Grenoble ( cf. Dictionarului Explicativ al Limbii Franceze, Dictionar Enciclopedic Ilustrat, Pluridictionar (1469 de pagini) « LAROUSSE » , Paris, Franta, 1977, 1992 ).
Deci, Poitiers si Grenoble sunt douã orase din Franta, ele nu sunt situate în Nordul Frantei, dimpotrivã ; rezultã cã în trecut a existat o linie Poitiers-Grenoble, iar la Nord de aceastã linie se vorbea « langue d’oïl ».
Langue d’oc :
« oc » = de l’ancien provençal, particule affirmative ; du latin « hoc » = din dialectul provensal, vorbit în regiunea Provence, « oc » este o particulã afirmativã ; provine din limba latinã, din cuvântul « hoc » ;
In expresia : Langue d’oc = ensemble des dialectes du midi de la France, à l’exception du Pays Basque. = ansamblu de dialecte din Sudul Frantei, cu exceptia Tãrii Basce.
-         ENCYCL. : Au IXe siècle, la langue parlée au Sud d’une ligne allant du Nord de Poitiers à Grenoble était appelée « langue d’oc » ; la langue parlée au Nord était appelée « langue d’oïl ». În secolul al IX-lea, limba vorbitã la Sud de o linie care mergea de la Nord de orasul Poitiers la Grenoble, se numea « langue d’oc » ; limba vorbitã în Nord se numea « langue d’oïl ».
La langue d’oïl comprenait : / Langue d’oïl cuprindea [dialectele*] :
1.      le wallon,
2.      le picard,
3.      le champenois,
4.      le lorrain,
5.      le franc-comtois ;
6.      le bourguignon ;
7.      l’angevin ;
8.      le normand ;
9.      le dialecte de l’Île-de-France,
et la langue d’oc comprenait : / si langue d’oc cuprindea [ dialectele* ] :
  1. le limousin,
  2. l’auvergnat ;
  3. le gascon,
  4. le provençal,
  5. etc.

*Fiecare dialect este denumit dupã numele regiunii respective, în care se vorbea, de exemplu, mai sus avem “le franc-comtois”, acest dialect se vorbea în regiunea Franche-Comté ( unde se afla si localitate Fraisans, în regiunea Muntilor Jura ).

écraser (verb) = a zdrobi ;
moudre (verb) = a mãcina ; [ moara macinã ] ;

MOUDRE /  A MÃCINA :

Indicativ, Prezent :
Je mouds / Eu macin
Tu mouds / Tu macini
Il, elle moud / El, ea macinã
Nous moulons / Noi mãcinãm
Vous moulez / Voi mãcinati
Ils, elles moulent / Ei, elle macinã

Participiul trecut, sau Le Participe passé al verbului « moudre » :
Moulu, = mãcinat
Moulue, = mãcinatã
Ayant moulu ;

Participiul prezent, sau Le Participe présent du verbe « moudre :
Moulant = mãcinând ;

Infinitif /Infinitivul verbului « moudre » :
Infinitiv présent / infinitiv prezent :
Moudre = a mãcina
Infinitiv passé / infinitiv trecut :
Avoir moulu = a fi mãcinat ;

Indicativ, Imparfait/Imperfect :
Je moulais / Eu mãcinam
Tu moulais / Tu mãcinai
Il, elle moulait / El, ea mãcina
Nous moulions / Noi mãcinam
Vous mouliez / Voi mãcinati
Ils, elles moulaient / Ei, ele mãcinau.

Indicativ, Passé composé / Perfectul compus : se formeazã din Prezentul verbului « avoir » + participiul trecut al verbului de conjugat « moudre », care este « moulu »
J’ai moulu / Eu am mãcinat
Tu as moulu / Tu ai mãcinat
Il, elle a moulu / El, ea a mãcinat
Nous avons moulu / Noi am mãcinat
Vous avez moulu / Voi ati mãcinat
Ils, elles ont moulu / Ei, ele au mãcinat

Indicativ, Plus-que-parfait / Mai-mult-ca-perfectul : se formeazã din Imperfectul verbului « avoir » + participiul trecut al verbului de conjugat « moudre », care este « moulu »
J’avais moulu / Eu mãcinasem
Tu avais moulu / Tu mãcinasesi
Il, elle avait moulu / El, ea mãcinase
Nous avions moulu / Noi mãcinaserãm
Vous aviez moulu / Voi mãcinaserãti
Ils, elles avaient moulu / Ei, ele mãcinaserã

Indicativ, Passé simple/ Perfectul simplu :
Je moulus / Eu mãcinai
Tu moulus / Tu mãcinasi
Il, elle moulut / El, ea mãcinã
Nous moulûmes / Noi mãcinarãm
Vous moulûtes / Voi mãcinarãti
Ils moulurent / Ei, ele mãcinarã

Indicativ, Passé antérieur/ Perfectul(trecutul) anterior : se formeazã din Passé simple sau Perfectul simplu al verbului « avoir » + participiul trecut al verbului de conjugat « moudre », care este « moulu » :
J’eus moulu
Tu eus moulu
Il eut moulu
Nous eûmes moulu
Vous eûtes moulu
Ils eurent moulu

Laver (verb) = a spãla ;
Elle est bien jolie = ea este foarte drãgutã ; se referã la « la rivière », care înseamnã « râul », deci în traducere în limba românã : [ râul ] el este foarte drãgut ;
Aici este de observat « bien » care este adverb si care înseamnã « foarte »

BIEN = bine(le) : substantiv masculin singular
Bien (substantiv masculin singular) = le bien = (1) bine, binele : ex. : le bien et le mal = binele si rãul ; (2) bine(le) : ex. : a vrea binele cuiva ; (3) ceea ce posezi, ceea ce ai : ex. : un bun de familie ( un bien de famille ) ; (4) bogãtie : ex. : avoir du bien ; (5) ceea ce este creat prin muncã si care corespunde unei nevoi : ex. : biens de consommation = bunuri de consumatie ;

BIEN = bine = adjectiv invariabil :
Semnificatii si exemple :
  1. conform cu ideea pe care ne-o facem despre perfectiune : c’est très bien = este foarte bine ;
  2. a fi sãnãtos, a fi se simti bine, comod, tihnit : tu n’es pas bien ? = nu te simti bine ? / nu esti bine ? / nu ti-e bine ?
  3. care are calitãti morale : un type bien = un tip bine ;
  4. [ a fi ] frumos, agreabil : bien de sa personne ;
  5. [ a fi ] cum trebuie, distins : des gens bien = oameni cum trebuie, cumsecade, distinsi ;

In expresie :
être bien avec quelqu’un = a fi în termeni buni cu cineva ;

BIEN = adverb :
Semnificatii si exemple :
  1. Conform ideii pe care ne-o facem despre perfectiune ; de manierã satisfãcãtoare : ex. : bien agir = a actiona bine ; a actiona cum trebuie ;
  2. mult, foarte : ex. : je t’embrasse bien fort = te îmbrãtisez foarte puternic/tare ; pensez-y bien = gânditi-vã mult (bine, mult) la aceasta ;
  3. au moins = cel putin : ex. : Il y a bien deux ans = Sunt [ Au trecut ] cel putin doi ani [ de atunci... ] ;
  4. effectivement, réellement = în mod efectiv, în mod real : ex. : Elle habite bien ici = Ea locuieste efectiv aici / Ea locuieste în mod real aici / Ea chiar locuieste aici / Ea locuieste cu adevãrat aici ;

In expresii :
Aller bien = être en bonne santé = a fi sãnãtos ;
Bien des = beaucoup de = multi (multe) ;
Bien plus = en outre = mai mult ( mai mult decât atât... ) ;
Faire bien = être de bon ton = a fi de bun ton ;
Faire bien de ( + (verb la) infinitiv ) = avoir raison de = a avea dreptate sã... ;
Bien que = locutiune conjunctivalã = quoique = desi ; cu toate cã ;
Si bien que = locutiune conjunctivalã = de sorte que = astfel cã ;
Eh bien ! = interjectie =  marcheazã interogatia, uimirea, mirarea, uluirea = Ei bine ! ;

bien-aimé (adjectiv masculin singular) / bien-aimée ( adjectiv feminin singular ) ;
le bien-aimé (substantiv masculin singular )
la bien-aimée (substantiv feminin singular )
Semnificatii, sensuri :
  1. chéri tendrement = iubit, scump, îndrãgit cu tandrete, tandru : ex. : Elle est allée rejoindre son bien-aimé = Ea s-a dus sã se întâlneascã cu iubitul ei ;
  2. préféré = preferat : ex. : Sa tante bien-aimée l’a invité pour les vacances = Mãtusa sa preferatã l-a invitat în vacantã [ pentru/pe durata vacantei ] ;

(le) bien-être (substantiv masculin invariabil) =
  1. disposition agréable du corps, de l’esprit = dispozitie agreabilã a corpului, a spiritului ( a sufletului, a mintii ) ; starea de bine a omului ; starea de confort în trup si suflet ;
  2. aisance matérielle, financière = confort material, financiar ; belsug, îndestulare ; bunãstare, prosperitate ;

la bienfaisance (substantiv feminin singular) =
  1. œuvre, société de bienfaisance = operã, societate de binefacere ; binefacere, filantropie ;

bienfaisant (adjectiv masculin singular) =
  1. care face bine, binele : binefãcãtor ;
  2. care este salutar ; salutar ;

le bienfait (substantiv masculin singular) =
  1. LITT. ( în sens literar ) : bine(le) pe care îl faci, serviciu, favoare ; binefacere ;
  2. avantaj, efect binefãcãtor : ex. : binefacerile stiintei ;

le bienfaiteur (subst.masculin sg.) = binefacatorul ;
la bienfaitrice (subst.feminin pl.) = binefacatoare ;

le bien-fondé (subst.masculin sg.)
les bien-fondés (subst.masculin pl.) :
1.     caracterul legitim, rezonabil, a ceva : ex. : Le bien-fondé d’une revendication = legitimitatea unei revendicãri ;
2.     faptul de a se sprijini pe baze serioase ; temeiul : ex. : Le bien-fondé d’une réclamation = temeiul unei reclamatii ;

le bien-fonds (subst.masculin sg.)
les biens-fonds (subst.masculin pl.) =
1.    bien immobilier ( terre, maison, immeuble ) = bun imobiliar ( pãmânt, casã, imobil )

bienséant (adjectiv masculin sg.)
bienséante (adjectiv feminin sg. ) =
  1. cuviinvios, potrivit ; decent ; cu tact ;

la bienséance (substantiv feminin sg.) =
  1. buna-cuviintã ; purtare(a) cuviincioasã ; decentã ; tact ;

bienheureux (adjectiv masculin sg.)
bienheureuse (adjectiv feminin sg.) =
  1. LITT. ( in sens literar ) = extrêmement heureux = extrem de fericit ;

le bienheureux (substantiv masculin singular )= Preafericitul / Fericitul ;
la bienheureuse (substantiv feminin singular ) = Preafericita / Fericita  =
  1. LITT., RELIG. ( in sens literar ; in religie ) : care se bucurã de Fericirea Vesnicã ;

Bientôt (adverbe) = dans peu de temps = ( în ) curând ; repede ;

Bien [ Droit Civil ] =
  1. Tout droit subjectif patrimonial ; = orice (fiecare) drept subiectiv patrimonial ;
  2. Toute chose objet d’un droit réel ; = orice lucru, bun, obiect al unui drept real ;

Le papillon = fluturele ;
Le blé = grâul ;
Le regarde = îl priveste ;
Le sac = sacul ;
Au loin = departe, în depãrtare ;
Sur = pe ;
Près = aproape ;
Du village = de sat ;
Laborieux = harnic ;
Le miel = mierea ;
Du miel = miere ; (niste miere) ;
Tirer = a trage ;
Qui tire = care trage ;
L’eau = apa ;
Brouter = a paste
L’âne broute = mãgarul paste ;
Un insecte = o insectã ;
Comme = ca, la fel ca, la fel ca si ;
la roue = roata ;
la campagne = câmpia ; sesul ; câmpul ;
autour de = în jurul ... ;
à genoux = în genunchi ;
des canards = (niste) rate, rãtoi ;
un homme pêche = un om pescuieste ;
nager = a înota ;
la rivière = râul ;
voler = a zbura ;
volent = (ei,ele) zboarã ;
de fleur en fleur = din floare în floare ;
vont et viennent = se duc si se întorc [ zboarã în jurul ] ;
ils, elles vont = ei, elle se duc, merg ;
venir = a veni ;
ils, elles viennent = ei, ele vin ;
aller = a merge, a se duce, a pleca ;
ils, elles vont ( indicativul prezent al verbului « aller », persoana a III-a plural ) = ei, ele se duc, merg, pleacã ;
leurs ruches = stupii lor ;
pour faire = pentru a face ;
pour faire du miel = pentru a face miere ;
elles = ele ;
ils = ei ;
jour et nuit = zi si noapte ;
ses sacs de blé = sacii sãi de grâu ;
qui ne tourne plus = care nu mai functioneazã ; care nu se mai învârte ;
sur la route = pe drum ;
la route = drumul ;
un homme vient sur la route = un om vine pe drum ;
avec son cheval = cu calul sãu ;
le cheval = calul ;
l’herbe verte = iarba verde ;
c’est un paysan = este un tãran ;
lentement = încet ;
des canards y nagent lentement = (niste) rate înoatã încet pe  râu ;
couler = a curge ;
qui coule = care curge ;
au moulin = la moarã ;
il apporte = el aduce ;
fait de la belle farine blanche = face fãinã albã frumoasã ;
qui tire une charrette = care trage o cãrutã ;

{

Extrait du livre Le Français Par La Méthode Directe Premier Livre, C. ROBIN et C. BERGEAUD Professeurs de français à Istanbul, Librairie Hachette, ( Paris ) – c’est un vieux livre, assez abîmé, sur lequel la date de la parution, vu que des pages du livre manquent, n’est pas visible.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu