Doctrina ortodoxa despre cinstirea moastelor Sfintilor Domnului ( Scutul Misionarului Ortodox ) ( 1 )

Doctrina ortodoxa despre cinstirea moastelor Sfintilor Domnului ( Scutul Misionarului Ortodox ) ( 1 )

Cuvantul Domnului sau Sfanta Scriptura invatã cã Dumnezeu dintotdeauna isi cunoaste dreptii Sãi si ii proslaveste : in timpul vietii lor, prin vocatia de conducatori si indrumatori ai poporului ( Moise, regii David si Solomon, proorocii ), prin revelatii, minuni, asa incat ei sa fie ca niste faclii spirituale in mijlocul poporului ( Matei 5, 14 ).

In moarte ii proslaveste printr-un sfarsit de martir, sau prin stramutarea lor fericita, fara moarte, in Ceruri ( Ilie si Enoh ) ; in Ceruri – prin comunicarea cu Sine, prin imbracarea lor in vesminte albe, prin incununarea cu coroane de aur.

Chiar si trupurile lor, ramase pe pamant, Dumnezeu le proslaveste prin minuni si neputrezire ( Întelep.Solomon 2, 3, 22 ; Timot. 1, 8-10 ).

Si se intampla in fata tuturor, timp de multe secole, o mare minune : scoase din putrezire, partile corpului sfintilor Domnului, oasele lui, bucati de oase – sunt cuprinse de aroma sfinteniei si emanã minuni de vindecare.

Si ceilalti oameni, care se vor invrednici de viata in Ceruri, vor avea, dupa inviere, trup care nu putrezeste, la fel ca trupul preaslavit al lui Iisus Hristos ( Filip 3,20-21 ).

Dar sfintii Bisericii Crestine, ca vase curate ale harului Sfantului Duh, ale Trupului si Sangelui Mantuitorului, reusesc inca in timpul vietii sa-si curete trupul de pacate intr-atata, incat el, prin puterea aceluiasi har, se transforma din chipul pamantesc ( 1 Corinteni 15, 49 ), din stricacios in nestricacios ( 1 Corinteni 15, 53 ), si deoarece harul lui Dumnezeu ramane cu el si dupa moarte, el devine capabil de facere a minunilor.

Reprezentand o jertfa sfanta, placuta lui Dumnezeu, sfintele moaste merita, conform doctrinei Bisericii Ortodoxe universale, aceeasi cinstire ca si chipurile sfintilor si alte obiecte sfinte.

Catehismul Ortodox invata ca, acordand cinstirea cuvenita sfintilor Domnului care s-au inaltat cu sufletele in Ceruri, mai ales pentru ca in el [ in suflet, in suflete ] a salasluit si salasluieste Insusi Dumnezeu “Unul Sfant si in cei Sfinti salasluitor”, sfanta Biserica desigur cinsteste si moastele sau trupurile sfintilor, care au ramas pe pamant, pentru ca si ele s-au invrednicit a fi lacase ale Sfantului Duh ( 1 Corinteni 6, 19 ; Comp. 3, 19, 17 ), si alte ramasite ale sfintilor, cum sunt vesmantul si braul Maicii Domnului, catusele sfantului Apostol Petru, si altele.

In felul acesta, Biserica, cinstind sfintele moaste ale sfintilor, cinsteste nu trupul si sangele, nu ramasitele oamenilor raposati, dar [ ci ] puterea harului Dumnezeiesc, care se manifestã prin sfintele moaste in semne miraculoase si minuni.

Aceasta cinstire, atat de fireasca, a sfintelor moaste si a altor ramasite de la sfintii Domnului isi gaseste o intemeiere trainica in faptul ca Insusi Dumnezeu binevoieste a cinsti unele sau altele trupuri ale alesilor Sai prin nenumarate semne si minuni : astfel, in Sfanta Scriptura citim ca trupul unui mort, indata ce s-a atins de oasele proorocului Elisei din mormantul acestuia, a inviat si s-a sculat pe picioarele sale ( 4 Regi 13, 21 ).

Oare trupul proorocului Elisei s-a pastrat in intregime ?

Nu, el s-a transformat in tarana, numai oasele proorocului lui Dumnezeu au ramas.

In cuvantul Domnului se spune : “Apoi a murit Elisei si l-au ingropat, iar in anul urmator au intrat in tara cete de Moabiti. Dar iata, odata, cand ingropau un mort, s-a intamplat ca cei ce-l ingropau sa vada una din aceste cete si, speriindu-se, au aruncat mortul in mormantul lui Elisei. Cazand acela, s-a atins de oasele lui Elisei si a inviat si s-a sculat pe picioarele sale”.

Cine ar indrazni sa se indoiasca de faptul ca oasele proorocului Elisei au fost lacasul puterii datatoare de viata a lui Dumnezeu, desi trupul lui a putrezit ?

Argumente din Cuvantul Domnului pentru doctrina ortodoxa despre cinstirea Sfintelor Moaste

Sfanta Scriptura ofera marturii ca cinstirea moastelor exista inca in Biserica Vechitestamentara.

Astfel, in cartea Iesirea se povesteste cum Moise, la iesirea evreilor din Egipt, a luat cu sine oasele lui Iosif ( Isirea 13, 19 ).

Evlaviosul rege al Iudeilor, Iosia a ars o multime de oase ale celor morti, dar oasele proorocului lui Dumnezeu a poruncit sa fie lasate in pace si sa nu fie atinse :

4 Regi 23, 18. Iosia a zis : “Lasati-l in pace ; nimeni sa nu atinga oasele lui”. Si au pastrat oasele lui si oasele proorocului care venise din Samaria.

In aceeasi carte se povesteste si despre miraculoase inviere a unui mort, prin atingerea lui de oasele proorocului Elisei ( 4 Regi 13, 21 ).

Iar preainteleptul Solomon spune deschis ca “Dumnezeu a zidit pe om spre nestricaciune si l-a facut dupa chipul fiintei Sale” ( Intelepciunea lui Solomon 2, 23 ).

Sfanta Scriptura marturiseste de asemenea, ca chiar si hainele oamenilor drepti erau preaslavite de Dumnezeu – prin puterea de a face minuni.

4 Regi 2, 14. Si a luat mantia lui Ilie care cazuse de la acesta si a lovit apa cu dânsa, zicand : “Unde este Domnul Dumnezeu(l) lui Ilie ?”. Si lovind, apa s-a tras la dreapta si la stanga si a trecut Elisei.

O femeie care avea de doisprezece ani curgere de sange s-a atins cu credinta de haina lui Iisus Hristos si s-a vindecat, fiindca si-a zis : De ma voi atinge macar de haina Lui, voi fi vindecata :

Marcu 5, 29. Si indata izvorul sangelui ei a incetat si ea a simtit in trup ca s-a vindecat de boala.

Batistele si stergarele apostolului Pavel, care se puneau in lipsa lui pe cei bolnavi si pe cei posedati de diavol, vindecau bolile si izgoneau duhurile necurate :

Fapte 19, 12. Incat si peste cei care erau bolnavi se puneau stergare sau sorturi purtate de Pavel, si bolile se departau de ei, iar duhurile cele rele ieseau din ei.

Chiar si umbra apostolului Petru avea putere miraculoase :

Fapte 5, 15. Incat scoteau pe cei bolnavi in ulite si-i puneau pe paturi si pe tãrgi, ca, venind Petru, macar umbra lui sa treaca pe vreunul din ei.

Asadar, daca batistele si braiele, si chiar umbra apostolilor aveau puterea de a face minuni, oare chiar nu aveau o asemenea putere insisi trupurile sfintilor apostoli ?

Psalmisul David spune despre cei drepti :

Psalm 33, 19. Domnul pazeste toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi.

In alt loc, acelasi psalmist, proorocind despre Hristos, spune :

Psalm 15, 10. Ca nu vei lasa sufletul meu in iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tãu sa vada stricaciunea.

Dar asa cum Hristos a fost nu numai Dumnezeu, dar si om fara pacate, proorocia despre nestricaciunea trupului lui Hristos se refera, totodata, si la trupurile ucenicilor Lui, dupa cuvantul apostolului Pavel :

1 Corinteni 15, 49. Si dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, vom purta si chipul Celui ceresc.

Preainteleptul Iisus, fiul lui Sirah, spune despre cei doisprezece prooroci, adormiti demult :

Sirah 49, 11. Si oasele celor doisprezece sa odrasleasca din locul lor !

Dupa adormirea lui Elisei, proorocea trupul sãu :

Sirah 48, 14. si intru adormire ( a lui Elisei ) a proorocit trupul lui.

Daca puterea lui Hristos este nemuritoare, atunci nu e de mirare ca ea, intrand in om, face si trupul acestuia nemuritor, pentru ca spus a fost :

2 Timotei 1, 10. Iar acum s-a dat pe fata prin aratarea Mantuitorului nostru Hristos Iisus, Cel Care a nimicit moartea si a adus la lumina viata si nemurirea, prin Evanghelie.

Matei 27, 52. Mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor adormiti s-au sculat.

Pilde 10,7. Pomenirea celui drept este spre binecuvantare, iar numele celor nelegiuiti va fi blestemat.

Extras din cartea Scutul Misionarului Ortodox In Apararea Credintei De Doctrinele False ale Sectantilor, paginile 212, 213, 214, 215, alcatuit de Diaconul Ioan Smolin, Sanct-Petersburg, 1913, traducere din limba rusã si adaptare de prot.mitr.Zosima Toia, cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si a toata Moldova, prin staruinta prot.mitr.Zosima Toia, Chisinau, 1995.