Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul

VVVVV Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul

¶¶¶¶¶¶¶

“1.11 Care zicea : Ceea ce vezi scrie in carte si trimite celor sapte Biserici : la Efes, si la Smirna, si la Pergam, si la Tiatira, si la Sardes, si la Fidadelfia, si la Laodiceea.

1.16 In mâna Lui cea dreaptã avea sapte stele ; si din gura Lui iesea o sabie ascutitã cu douã tãisuri, iar fata Lui era ca soarele, cand straluceste in puterea lui.

1.17 Si cand L-am vazut, am cazut la picioarele Lui ca un mort. Si El a pus mâna dreaptã peste mine, zicand : Nu te teme ! Eu sunt Cel dintâi si Cel de pe urmã,

1.18 Si Cel ce sunt Viu. Am fost mort, si, iatã, sunt Viu, in vecii vecilor, si am cheile mortii si ale iadului.

1.19 Scrie, deci, cele ce ai vazut si cele ce sunt si cele ce au sa fie dupa acestea.

1.20 Taina celor sapte stele, pe care le-ai vazut in dreapta Mea, si a celor sapte sfesnice de aur este : Cele sapte stele ¶¶¶¶¶¶¶ sunt îngerii celor sapte Biserici, iar sfesnicele cele sapte sunt sapte Biserici.

“1.13 Si in mijlocul sfesnicelor pe Cineva asemenea cu Fiul Omului, imbracat in vesmant lung pana la picioare si incins pe sub sân cu un brâu de aur.

1.14 Capul Lui  si pãrul Lui erau albe ca lâna albã si ca zãpada, si ochii Lui, ca para focului.

1.15 Picioarele Lui erau asemenea aramei arse in cuptor, iar glasul Lui era ca un vuiet de ape multe ;

Biserica nr.1 din Efes :

“2.1 Scrie ingerului [ episcopului ]  Bisericii din Efes : Acestea zice Cel care tine cele sapte stele in dreapta Sa, Cel care umblã in mijlocul celor sapte sfesnice de aur :

2.2 Stiu faptele tale si osteneala ta si rãbdarea ta si cum cã nu poti suferi pe cei rãi si ai cercat pe cei ce se zic pe sine apostoli si nu sunt si i-ai aflat mincinosi ;

2.3 Si stãrui in rãbdare si ai suferit pentru numele Meu si nu ai obosit.

2.4 Dar am împotriva ta faptul cã ai parasit dragostea ta cea dintâi.

2.5 Drept aceea, adu-ti aminte de unde ai cãzut si te pocãieste si fã faptele de mai înainte ; iar de nu, vin la tine curând si voi misca sfesnicul tãu din locul lui, daca nu te vei pocãi.

2.7 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice Bisericilor : Celui ce va birui ii voi sa manance din pomul vietii, care este in Raiul lui Dumnezeu.”

Biserica nr.2 din Smirna :

“2.8 Iar ingerului Bisericii din Smirna, scrie-i : Acestea zice Cel dintai si Cel de pe urmã, Cel care a murit si a înviat :

2.9 Stiu necazul tãu si saracia ta, dar esti bogat, si hula din partea celor ce zic despre ei insisi cã sunt iudei si nu sunt, ci sinagogã a satanei.

2.11 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice Bisericilor : Cel ce biruieste nu va fi vatamat de moartea cea de-a doua.”

Biserica nr.3 din Pergam :

“2.12 Iar îngerului Bisericii din Pergam, scrie-i : Acestea zice Cel ce are sabia ascutitã de amandoua partile :

2.13 Stiu unde salasluiesti ; unde este scaunul satanei ; si tii numele Meu si n-ai tagaduit credinta Mea, in zilele lui Antipa, martorul Meu cel credincios, care a fost ucis la voi, unde locuieste satana.

2.14 Dar am impotriva ta cateva lucruri, cã ai acolo pe unii care tin invatatura lui Balaam, cel ce invãta pe Balac sa punã piatrã de poticnealã inaintea fiilor lui Israel, ca sa manance carne jertfitã idolilor si sa se dea desfranarii.

2.16 Pocaieste-te deci, iar de nu, vin la tine curand si voi face cu ei razboi, cu sabia gurii Mele.

2.17 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice Bisericilor : Biruitorului ii voi da din mana cea ascunsã si-i voi da lui o pietricicã albã si pe pietricicã scris un nume nou, pe care nimeni nu-l stie, decat primitorul.”

Biserica nr.4 din Tiatira :

“2.18 Iar ingerului Bisericii din Tiatira scrie-i : Acestea zice Fiul lui Dumnezeu, ai Carui ochi sunt ca para focului si picioarele asemenea aramei strãlucitoare :

2.19 Stiu faptele tale si dragostea si credinta si slujirea si rãbdarea ta si stiu cã faptele tale cele de pe urmã sunt mai multe decat cele dintâi.

2.20 Dar am impotriva ta faptul cã lasi pe femeia Izabela, care se zice pe sine proorocitã, de învatã si amãgeste pe robii Mei, ca sã facã desfranari si sa manance cele jertfite idolilor.

2.21 Si i-am dat timp sa se pocaiasca si nu voieste sa se pocaiasca de desfranarea ei.

2.22 Iatã, o arunc pe ea bolnavã la pat si pe cei ce se desfrâneazã cu ea, in mare strâmtorare, daca nu se vor pocãi de faptele lor.

2.23 Si pe fii ei cu moarte ii voi ucide si vor cunoaste toate Bisericile cã Eu sunt Cel care cercetez rãrunchii si inimile si voi da vouã, fiecãruia, dupa faptele voastre.

2.26 Si celui ce biruieste si celui ce pazeste pana la capat faptele Mele, ii voi da lui stapanire peste neamuri.

2.27 Si le va pãstori pe ele cu toiag de fier si ca pe vasele olarului le va sfarama, precum si eu am luat putere de la Tatal Meu.

2.28 Si-i voi da lui steaua cea de dimineatã¶.

2.29 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice Bisericilor.”

Biserica nr.5 din Sardes :

“3.1 Iar ingerului Bisericii din Sardes scrie-i : Acestea zice Cel ce are cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu si cele sapte stele : Stiu faptele tale, cã ai nume, cã traiesti, dar esti mort.

3.2 Privegheaza si intareste ce a mai ramas si era sa moarã. Caci n-am gasit faptele tale depline inaintea Dumnezeului Meu.

3.3 Drept aceea, adu-ti aminte cum ai primit si ai auzit si pastreaza si te pocaieste. Iar de nu vei priveghea, voi veni ca un fur si nu veti sti in care ceas voi veni asupra ta.

3.4 Dar ai cativa oameni in Sardes, care nu si-au manjit hainele lor, ci ei vor umbla cu Mine imbracati in vesminte albe, fiindca sunt vrednici.

3.5 Cel ce biruieste va fi astfel imbracat in vesminte albe si nu voi sterge deloc numele lui din cartea vietii si voi mãrturisi numele lui inaintea parintelui Meu si inaintea ingerilor Lui.

3.6 Cel ce are urechi sa audã ceea ce Duhul zice Bisericilor.”

Biserica nr.6 din Filadelfia :

“3.7 Iar ingerului Bisericii din Filadelfia scrie-i : Acestea zice Cel Sfant, Cel Adevarat, Cel ce are cheia lui David, Cel ce deschide si nimeni nu va inchide si inchide si nimeni nu va deschide :

3.8 Stiu faptele tale ; iatã, am lasat inaintea ta o usã deschisã, pe care nimeni nu poate sa o inchida, fiindca, desi ai putere micã, tu ai pazit cuvantul Meu si nu ai tagaduit numele Meu.

3.9 Iatã, iti dau din sinagoga satanei, dintre cei care se zic pe sine cã sunt iudei si nu sunt, ci mint ; iatã, ii voi face sa vinã si sa se închine înaintea picioarelor tale si vor cunoaste cã te-am iubit.

3.10 Pentru cã ai pazit cuvantul rabdarii Mele, si Eu te voi pãzi pe tine de ceasul ispitei ce va sa vinã peste toatã lumea, ca sa incerce pe cei ce locuiesc pe pamant.

3.11 Vin curând ; tine ce ai, ca nimeni sa nu ia cununa ta.

3.12 Pe cel ce biruieste il voi face stâlp in templul Dumnezeului Meu si afarã nu va mai iesi si voi scrie pe el numele Dumnezeului Meu si numele cetatii Dumnezeului Meu, - al noului Ierusalim, care se pogoarã din cer, de la Dumnezeul Meu – si numele Meu cel nou.

3.13 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice Bisericilor.”

Biserica nr.7 din Laodiceea :

“3.14 Iar ingerului Bisericii din Laodiceea scrie-i : Acestea zice Cel ce este Amin, martorul cel credincios si adevarat, inceputul zidirii lui Dumnezeu :

3.15 Stiu faptele tale ; cã nu esti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte !

3.16 Astfel, fiindca esti cãldicel – nici fierbinte, nici rece – am sa te vãrs din gura Mea.

3.17 Fiindca tu zici : Sunt bogat si m-am imbogatit si de nimic nu am nevoie ! Si nu stii cã Tu esti cel ticalos si vrednic de plâns, si sãrac si orb si gol !

3.18 Te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur lamurit in foc, ca sa te imbogatesti, si vesminte albe ca sa te imbraci si sa nu se dea pe fatã rusinea goliciunii tale, si alifie de ochi, ca sa-ti ungi ochii si sa vezi.

3.19 Eu pe cati ii iubesc ii mustru si ii pedepsesc ; sarguieste dar si te pocaieste.

3.20 Iatã, stau la usã si bat ; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine.

3.21 Celui ce biruieste ii voi da sa sadã cu Mine pe scaunul Meu, precum si Eu am biruit si am sezut cu Tatãl Meu pe scaunul Lui.

3.22 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice Bisericilor. »

Apocalipsa Capitolul 4 Privelistea cereascã. Tronul lui Dumnezeu cu 24 de batrani si cu 4 heruvimi

“4.2 Indata am fost in duh ; si iatã un tron era in cer si pe tron sedea Cineva.

4.3 Si Cel ce sedea semãna la vedere cu piatra de iasp si de sardiu, iar de jur imprejurul tronului era un curcubeu, cu infatisarea smaraldului.

4.4 Si 24 de scaune inconjurau tronul si pe scaune 24 de batrani, sezand, imbracati in haine albe si purtand pe capetele lor cununi de aur.

4.5 Si din tron ieseau fulgere si glasuri si tunete ; si sapte fãclii de foc''''''' ardeau înaintea tronului, care sunt cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu,

4.6 Si inaintea tronului, ca o mare de sticlã, asemenea cu cristalul. Iar in mijlocul tronului si imprejurul tronului 4 fiinte, pline de ochi, dinainte si dinapoi.

4.7 Si fiinta cea dintâi era asemenea leului, a doua fiintã asemenea vitelului, a treia fiintã avea fatã ca de om, iar a patra fiintã era asemenea vulturului care zboarã.

4.8 Si cele 4 fiinte, avand fiecare din ele cate 6 aripi, sunt pline de ochi, de jur imprejur si pe dinãuntru, si odihnã nu au, ziua si noaptea, zicand : Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Dumnezeu, Atottiitorul, Cel ce era si Cel ce este si Cel ce vine.

4.9 Si cand cele 4 fiinte dãdeau slavã, cinste si multumitã Celui ce sade pe tron, Celui ce este Viu in Vecii Vecilor,

4.10 Atunci cei 24 de batrani, cazand inaintea Celui ce sedea pe tron, se inchinau Celui ce este Viu in Vecii Vecilor si aruncau cununile lor inaintea tronului, zicand :

4.11 Vrednic esti, Doamne si Dumnezeul nostru, sa primesti slava si cinstea si puterea, caci Tu ai zidit toate lucrurile si prin vointa Ta ele erau si s-au facut.”

Apocalipsa Capitolul 5 Cartea cu 7 peceti este datã Mielului. Mielul este lãudat cu cântãri ceresti

“5.1 Am vãzut apoi, in Mâna dreaptã a Celui ce sedea pe tron, o carte scrisã înãuntru si pe dos, pecetluitã cu 7 peceti.

5.2 Si am vazut un inger puternic, care striga cu glas mare : Cine este vrednic sa deschida cartea si sa desfacã pecetile ei ?

5.3 Dar nimeni in cer, nici pe pamant, nici sub pamant nu putea sa deschidã cartea, nici sa se uite in ea.

5.4 Si am plans mult, fiindcã nimeni n-a fost gasit vrednic sa deschidã cartea, nici sa se uite in ea.

5.5 Si unul dintre batrani mi-a zis : Nu plange. Iatã, a biruit leul din semintia lui Iuda, radacina lui David, ca sa deschidã cartea si cele 7 peceti ale ei.

5.6 Si am vazut, la mijloc, intre ton si cele 4 fiinte si in mijlocul batranilor, stand un Miel, ca injunghiat, si care avea 7 coarne si 7 ochi, care sunt cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu, trimise in tot pamantul.

5.7  Si a venit si a luat cartea, din dreapta Celui ce sedea pe tron.

5.8 Si cand a luat cartea, cele 4 fiinte si cei 24 de batrani au cazut inaintea Mielului, avand fiecare alãutã si cupe de aur pline cu tãmâie care sunt rugaciunile sfintilor.

5.9 Si cantau o cantare nouã, zicand : Vrednic esti sa iei cartea si sa deschizi pecetile ei, fiindca ai fost injunghiat si ai rascumparat lui Dumnezeu, cu Sangele Tau, oameni din toata semintia si limba si poporul si neamul ;

5.10 Si I-ai facut Dumnezeului nostru imparatie si preoti, si vor imparati pe pamant.

5.11 Si am vazut si am auzit glas de ingeri multi, de jur imprejurul tronului si al fiintelor si al batranilor, si era numarul lor zeci de mii de zeci de mii si mii de mii.

5.12 Zicand cu glas mare : Vrednic este Mielul cel injunghiat ca sa ia puterea si bogatia si intelepciunea si tãria si cinstea si slava si binecuvantarea.

5.13 Si toatã fãptura care este in Cer si pe pamant si sub pamant si in mare si toate cate sunt in aceastea le-am auzit, zicand : Celui ce sade pe tron si Mielului fie binecuvantarea si cinstea si slava si puterea, in vecii vecilor !

5.14 Si cele 4 fiinte ziceau : Amin ! Iar batranii cãzurã si se inchinarã.”

Apocalipsa Capitolul 11 Mãsurarea templului. Doi martori ucisi de fiarã înviazã si se înaltã la Cer. Trâmbita a 7-a. Cantarea. Templul lui Dumnezeu in Cer.

“11.1 Apoi mi-au dat o trestie, asemenea unui toiag, zicand : Scoalã-te si mãsoarã templul lui Dumnezeu si altarul si pe cei ce se închinã in el.

11.2 Iar curtea cea din afarã a templului, scoate-o din socotealã si n-o mãsura, pentru cã a fost datã neamurilor, care vor cãlca in picioare cetatea sfanta 42 de luni.

11.3 Si voi da putere celor 2 martori ai mei si vor prooroci, imbracati in sac, 1260 de zile.

11.4 Acestia sunt cei 2 mãslini si cele douã sfesnice care stau înaintea Domnului pamantului.

11.5  Si dacã voieste cineva sa-i vatãme, foc iese din gura lor si mistuieste pe vrãjmasii lor ; si dacã ar voi cineva sa-i vatãme, acela trebuie sa fie ucis.

11.6 Acestia au putere sa inchidã cerul, ca ploaia sa nu plouã in zilele proorociei lor, si putere au peste ape sa le schimbe in sânge si sa batã pamantul cu orice fel de urgie, ori de cate ori vor voi.

11.7 Iar cand vor isprãvi cu mãrturia lor, fiara care se ridicã din adanc va face razboi cu ei, si-i va birui si-i va omorî.

11.8 Si trupurile lor vor zãcea pe ulitele cetãtii celei mari, care se cheamã, duhovniceste, Sodoma si Egipt, unde a fost rãstignit si Domnul lor.

11.9 Si din popoare, din semintii, din limbi si din neamuri vor privi la trupurile lor 3 zile si jumatate si nu vor ingadui ca ele sa fie puse in mormant.

11.10 Iar locuitorii de pe pamant se vor bucura de moartea lor si vor fi in veselie si isi vor trimite daruri unul altuia, pentru cã acesti 2 prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pamant.

11.11 Si dupã cele 3 zile si jumatate, duh de viatã de la Dumnezeu a intrat in ei si s-au ridicat pe picioarele lor si fricã a cazut peste cei ce se uitau la ei.

11.12 Si din cer au auzit glas puternic, zicandu-le : Suiti-vã aici ! Si s-au suit la cer, in nori, si au privit la ei dusmanii lor.

11.13 Si in ceasul acela s-a facut cutremur mare si a 10-a parte din cetate s-a prãbusit si au pierit in cutremur 7 000 de oameni, iar ceilalti s-au înfricosat si au dat slavã Dumnezeului cerului.

11.14 Al 2-lea « vai » a trecut ; al 3-lea « vai », iatã, vine degrabã.

11.15 Si a trâmbitat al 7-lea inger si s-au pornit, in cer, glasuri puternice care ziceau : Imparatia lumii a ajuns a Domnului nostru si a Hristosului Sãu si va imparati in vecii vecilor.

11.16 Si cei 24 de batrani, care sed inaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor, au cazut cu fetele la pamant si s-au închinat lui Dumnezeu,

11.17 Zicând : Multumim Tie, Doamne Dumnezeule, Atottiitorule, Cel ce esti si Cel ce erai si Cel ce vii, cã ai luat puterea Ta cea mare si imparatesti.

11.18 Si neamurile s-au mâniat, dar a venit mânia Ta si vremea celor morti, ca sa fie judecati, si sã rasplatesti pe robii Tãi, pe prooroci si pe sfinti si pe cei ce se tem de numele Tãu, pe cei mici si pe cei mari, si sã pierzi pe cei ce prãpãdesc pãmântul.

11.19 Si s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, si s-a vazut in templul Lui chivotul legamantului Sãu, si au fost fulgere si vuiete si tunete si cutremur si grindinã mare.”VVVVV

( Biblia Ortodoxã sau Sfânta Scripturã, Apocalipsa, paginile 1394-1412, tiparita sub indrumarea si cu purtarea de grijã a Prea Fericitului Pãrinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994 )