salut ! micile vesti 15 juillet 2016
|
Objet :
|
salut
! micile vesti 15 juillet 2016
|
|
De
:
|
Olivia Marcov
(Olivia Marcov@yahoo.fr)
|
|
À :
|
...
|
|
Date
:
|
Vendredi 15 juillet 2016 18h35
|
salut,
azi a fost ziua pensiei, ne-am
sculat devreme, la 9H30 eram in picioare.
si am asteptat, si am asteptat, am
citit cateva pagini din romanul "Apostol" de Liviu Rebreanu si am
constatat ca, mult inainte de 1948 si de
comunisti, pana si oamenii dintr-un sat, "autoritatile", aveau un
limbaj de lemn.
Primarul, notarul, jandarmul, si mai
era preotul, dar el nu li se prea alatura.
Notarul era incult, semi-analfabet,
nu cunostea cuvintele si sensul lor si le folosea de mai mare rasul, era si om
al dracului, ii spiona pe toti si ii raporta cum spunea el, si tot el interoga,
adica punea intrebari cand se reuneau toti cei de mai sus.
Aveau o limba de lemn, si nu ieseau din tiparele ei.
La "pasiune", notarul spunea "pansiune", la de
acord, de racord, , "suntem toti de racord", spunea
el si isi dadea aere, nici nu avea cine sa isi dea seama ca nu stie sa
vorbeasca.
Oamenii erau invatati sa fie egoisti
si sa fie proprietari.
Dar era ciudat pentru ca satenii din
Ponoarele unde prin decizie guvernamentala, fusese numit invatatorul cel nou,
Apostol Nicolae, erau dintre cei mai saraci sateni si la scoala nu aveau,
efectiv nu aveau, caiet, creion.
Un elev mai milostiv, si orfan, isi impartea creionul cu alt coleg, il
rupea in doua, ii dadea caietul sau, pentru ca tatal acelui nu ii cumpara, lui
ii cumpara bunica care il crestea.
Invatatorul este uimit de acest copil milostiv care e unicat si nu stie
nici cum sa se poarte cu el, cum sa il educe.
Aparent, din cate am inteles eu, el,
Apostol trebuia sa ii educe moral, cum scria in carte, cum trebuia el in
calitatea lui de invatator.
Se intreba insa cum sa invete niste
oameni care nu au nimic, chiar nimic, sa fie buni si sa imparta....
Ei da, in plus, educatia aceasta era
diferita de realitatea cruda, cumplit de egoista.
In care, concret, oamenii erau
invatati - nu mi-a venit sa cred - sa nu dea, sa nu ajute, sa fie egoisti.
Cand le vorbea copiilor de bunatate,
mila, compasiune, vedea pe fetele lor ca acasa la ei parintii sunt exact pe
dos, si copiii incep sa isi priveasca parintii cu dispret, mai intai priveau
spre invatator asa, nedumeriti, uimiti, auzeau de ceva nemaiauzit pentru ei.
Si totusi, educatia cea buna trebuie
facuta.
Complet desprinsi de realitate sunt
cativa dintre notabilii satului Ponoare, care continua sa discute despre
sosirea la post a lui Apostol Nicolae.
In lipsa acestuia in satul lor,
Ponoarele, cativa insi din sat jinduiau si sperau la postul de invatator pentru
o ruda a lor.
Preotul pentru cumnatul sau, sau o
ruda a nevestei sale, notarul cel rau pentru o ruda a sa, fratele lui Dutu, un
om care lucra la "gara" pentru o ruda a nevestei lui....
Si mosierul locului, culmea, ii
lasase sa spere, o vara intreaga angajatul de la postul numit "gara"
cam pretentios, il servise pe mosier, convins ca ruda nevestei sale sa veni
invatator in sat.
Erau complet dusi.
Pentru ca - sistemul era extrem de
corupt, era corupt pe fata - insa totusi se respectau niste norme, astfel una
din ele era numirea la post prin decizie guvernamentala a invatatorilor din
sate, orase, etc.
Mosierul locului era deputat, facea
politica, insa nu avea nicio putere sa dea decizii guvernamentale, in schimb,
putea sa il respinga pe invatatorul sosit prin decizie si sa ii faca rau
astfel.
Mult dupa ce noul invatator vine,
notabilii, unii sunt convinsi ca i-a tradat sau nu a fost om de cuvant Conu
Lascarache, mosierul.
Trecuse mult timp de acum, de cand
invatatorul cel nou era in sat.
Si notarul, primarul si jandarmul se
intalneau la hangiul evreu de origine, domnul, jupan Aizic si intr-o camera din
fundul hanului discutau in continuare despre sosirea la post a lui Apostol Nicolae,
si notarul le reprosa celorlalti ca el l-a vrut pe fratele lui, dar ei,
ceilalti cei de fata nu l-au sustinut si nu l-au vrut, ar fi fost om "de
comitet", asa insa, a venit un invatator care nu sta cu ei de vorba - de
cand venise il facusera instigator pentru ca vroia sa mearga la scoala sa tina
orele de scoala, ei ziceau ca instiga oamenii, asa zicea si mosierul, ca
oamenii NU TREBUIE sa stie carte, ca de fapt, nici nu ii intereseaza.. - care
se uita la ei chioras si ii considera inculti.
Invatatorul avea mintea lucida si
invatase carte corect.
Isi da seama de toate metehnele lor.
Copiii notarului, Natalia si Petrutã
( Petru ) erau si ei elevii lui Apostol.
Si Apostol remarcase despre ei ca,
am sa citez :
"Mostenisera privirea
piezisa, priceperea marginita si predilectia pentru cuvinte "alese",
pocite si potrivindu-se ca nuca in perete. Intocmai ca domnul Ilie
Bosanceanu [ notarul ], spuneau ca li s-a murdarit caietul fiindca aseara a "defilat lampa" si explicau
ca le-a fost "impasibil"
sa transcrie a doua oara lectia pe curat fiindca "accidentul s-a comis" la un ceas prea tarziu din noapte,
cand tatutu i-a "obligat sa se culce". Pasareasca tãtutului s-a
transmis copiilor, ca si inclinarea
de a spiona, de a pârî si intoarce stramb cele mai limpezi spuse ;
[...]
Notarul spunea despre invatator :
" indeamna copiii la instigatiuni
si face operatiuni de discordanta
sociala..."
Spunea notarul : "
Vorbim asa, fara pansiune, fiindca
domnul Stanica a pus cazul pe tabet.
Domnul acesta Apostol nu sta la discutie cu noi. Da buna ziua si trece. Se uita
chioras si ne considera niste inculti, pentru ca el umbla cu cartea in mana si
noi o citim acasa. Nu vine la un pahar de vin [ fostului invatator i se reprosase ca devenise
betiv, alcoolic ] - , sa luam intelegere cum sa subtinem armonizarea spiritului public
prin indemn la pace si la propasire. [... ] Declara, frate Stanica..."
" - Declar ! scartai domnul sef de post din toate curelele si cingatorile,
privind a ras pe sub sprancene si facand cu ochiul catre primar. "
Notarul : " Pana aici
suntem toti de racord. Nimeni nu
ridica nici o opozitie. ..."
Invatatorul a vazut ca o eleva
premianta, micuta, nu era lasata sa vina la scoala, tatal ei o vanduse, facuse
contract cu Jupan Aizic sa i-o dea servitoare, contra 5 litri de rachiu pentru
tatal fetitei si un rand de haine pentru fata...si parca mai era ceva...
Invatatorul insista si o
"cumpara" pe fetita, ca sa o aduca inapoi la scoala, ii plateste el
hainele fetei si cei 5 litri de rachiu tatalui fetei, iar hangiul jupan Aizic
regreta ca i-a luat o servitoare mica si buna care ar fi invatat la el meserie,
asa, insa, zice Aizic, o sa mai ia cateva premii si la final o sa revina la el
servitoare si el o s-o plateasca la fel de putin ca si acum...
Fetita nu s-a intors, mai tarziu la
Aizic, ci a ramas cu invatatorul care candva ( nu am ajuns acolo ) se va
insura.
Si acum, daca comparam cu viata fermierilor din Mare Ciclu de Tarjei Vesaas.
In comuna lor, a familiei Bufast si
in alte comune, erau numai fermieri, cine nu avea pamant si avea numai o casa,
era om sarac.
Insa toti erau cam saraci, in fapt,
si munceau foarte mult, pe branci, munceau pentru ei, dar nu puteau face mari
economii si mereu cumparau pe datorie la negustor, toti, nu doar Bufast.
Insa nu existau mosieri de niciun fel, oamenii aveau pamanturi, toti,
majoritatea adica, si pamanturi intinse.
Insa in Romania nu mi-am explicat
niciodata de ce oamenii sunt lipsiti de educatie, egoisti si nu fac bine
semenilor lor, nu se ajuta intre ei si sunt si foarte zgarciti.
La judecatorie, da, erau oameni care
nu o duceau "pe roze", ok, insa, mentalitatea era de zgarcit, si nu
ar fi conceput in viata de toate zilele sa ajute pe cineva.
Lipsa aceasta de educatie ca si
barfa, a spune ceva rau, orice, orice mic amanunt, a intoarce viata normala in
ceva rau si a spune grefierei-sefe, presedintelui instantei, si asta adesea o
faceau nu numai cei fara diploma de studii superioare.
Cand am lucrat la judecatorie mi s-a
parut ca oameni mai neam-prost nu pot exista, eram uimita, eram socata, daca nu
mi-ar fi placut oamenii si viata as fi plecat imediat de acolo.
Daca ii luai individual, gaseai ceva
bun in fiecare, dar cand incepeau munca intr-o judecatorie, instanta
judecatoreasca deveneau penibili, rai, haini, critici continuu, umblau si cu
pâra si erau chiar incurajati.
Eu am spus intotdeauna ca mie
asa-zisii oameni cu carte din Romania mi s-au parut penibili, inapoiati si
pentru ei, nu numai pentru taranii pe care ii tineau cu de-a sila sa nu invete.
Mie mosierii nu mi s-au parut
inteligenti deloc, si in plus nu erau prea sanatosi.
Si erau si cam neam-prost, ba, bine
de tot.
Ok, cand si cand puteai intalni
poate un om mai cumsecade, dar in fond toti aveau aceleasi interese.
Mai rau este ca oamenii de la tara
nu au folosit cum trebuie invatamantul gratuit ci s-au purtat si ei urat.
Dar cu greu gasesti oameni mai
barfitori - in fine, la ora acuala unii s-au mai schimbat putin - mai dedicati
barfei, rautatilor, mai schimbatori, genul care sunt amabili in fata si scarbe
in spate, adevarate scarbe care sunt convinse ca da bine sa se poarte in sila
si urat cu toata lumea...
Mi-e greu, din acest punct de
vedere, cand ma uit la viata mea, in urma, sa cred ca mi-a fost dat sa traiesc
printre asa fiinte, oameni.
Femeile sunt lipsite de orice educatie,
daca spun buna ziua, daca spun vreodata multumesc ( dar spun ??? ), sau
"va rog frumos", - este maximul ce le poti cere.
Si in general oamenii aici au avut
probleme, cum au avut si ai mei, cu viata conjugala, nu stiu sa convietuiasca,
au tot felul de idei, obsesii, gelozii nesanatoase, despre care nu vorbesc, ii
bantuie ganduri urate, multe femei automat doreau iubitul, amicul, prietenul
altei femei....
Eu am citit in romanul "Descult" de Zaharia Stancu si am
ramas cu gura cascata.
2 femei de la sat, ambele maritate.
Una se culca cu sotul celeilalte
care sot avea reputatia ca umbla dupa femei, cam dupa toate.
Sotia inselata stie, dar o opreste
la fantana pe cealalta care ii lua barbatul si o intreaba daca nu ii place de
barbatul ei ( de sotul femeii care o insela ).
Femeia care insela raspunde ca ei ii
place de propriul ei sot, insa il vrea si pe sotul Mariei ( femei inselata ),
si o sa-l mai vrea, o sa se mai culce cu el, ca ii place.
Ii spune asta Mariei, careia ii lua
sotul.
Ce ma uimeste este ca Romania a fost
ortodoxa, dar cu adevarat ce a facut ortodoxia ?
A dat preoti rai, preotul din satul
acela din "descult" era rau, se uita stramb la vreun copil sarac, de
satean daca auzea ca vrea sa "se faca' preot cand o fi mare...
Copiii preotilor invatau prost
pentru ca aveau de toate si preotul la final de an scolar ( seminar ) mergea la
oras cu plasele, cãra la sacose pana se cocosa, se ducea "sa afle daca
copilul sau a trecut anul, a promovat "....
Pentru ca aflase ca fiul Mariei vrea
sa se faca preot si ca invata bine, preotul nu mai vine cu icoana la Craciun in
casa Mariei si a sotului ei ( desfranatul ), singura casa in care nu a intrat
cu icoana, din invidie.
Pe copil nu il saluta, adica nu ii
raspundea la buna ziua, cand il saluta copilul.
Iar la Biserica facea abstractie de
Maria, mama acelui copil.
Si, aceasta este o tara ortodoxa ?
E adevarat ca ti-e rusine cu multi
oameni, cand ii vezi, auzi, cand auzi ce spun, cand vezi ce fac, cum "se
descurca " fiecare in viata...
Si niciodata nu ajuta oamenii si nu
se ajuta intre ei.
Intelectualii, multi sunt un esec,
sunt groaznici, au alergat numai dupa diploma si asta pana au dezvoltat o
patima in legatura cu diploma.
In tarile catolice oamenii si
saracii, ingenuncheau toti si spuneau Rozariul, aici nici preotul nu vrea sa te
vada prea des pe la Biserica.
Mi-amintesc prin anii 2000 la inceputul acelor ani....
Preotul dupa predica, sau chiar la
predica se plangea ca "Nu veniti la Biserica, nu veniti, tinerii, nu
veniti oamenii mari...."
Auzind eu incurajarea aceasta,
indemnul, indirect, m-am dus mai des la Biserica si odata l-am auzit spunand,
tot la predica : "Acuma mergeti acasa, hai, duceti-va acasa !"
Ma gandesc ca poate nu am avut noi
noroc nici de preoti.
Ce figuri sunt !
Doamne, ce figuri ! Ce fiinte
!
Dupa ce am citit din romanul Apostol am venit la
computer, unde tata mi-a lasat locul.
La ora 15h28 nu venise pensia.
La 15h44 in fine, venise si deja si
plecase, o noua Postarita, o tanara, care ii tine locul lui domnu' Doru care e
in concediu.
Mama credea ca nu mai vine azi.
Mi-am stropit florile de pe balcon,
avem cateva ghivece cu flori roz, erau insetate azi si apa le-a prins bine.
Am avut alte flori, nu trebuia
acelora sa le pui apa zilnic.
Acestea insa primesc apa ca un om
insetat si se deschid apoi atat de frumos, infloresc de ti-e mai mare dragul
!!!!
[...]
Educatie cam putina sau deloc.
Solidaritate cam la fel.
Sunt asa [...].
De fapt m-am intrebat de ce oamenii
aici au o rautate de penitenciar, ai zice recidivisti, un penitenciar in aer
liber.
Cu femei limbute, care nu vorbesc,
ci barfesc, se bucura de raul altora, in lipsa acelora si care sunt in stare si
in fata sa se bucure, reci, la orice necaz, cum erau la judecatorie...
Nu imi vine sa cred, ce are acest
popor in minus ?
De ce sunt asa rai ?
Asa goi de continut ( bun ) ?
Tara ar avea nevoie de oameni, si
oamenii acestia mai intai sa fie oameni, abia dupa aceea sa mearga la scoli si
facultati.
Totusi in Romania, in viata asta,
trebuie sa iti gasesti, daca nu se poate, pana acum nu s-a putut, altfel, sa
iti gasesti preocupari mai bune si mai frumoase, caci nici nu poti trai in
pacatul pe care prin felul lor, pacatos, ti-l impun altii, ca mod de viata.
Dupa ce sunt asa rai, reci,
insensibli, la un moment dat, la serviciu, sau acasa, se intampla ceva rau,
trist, sau neplacut, Normal, daca sunt asa rai.
Si se mira ca li se intampla.
Societatea prin modul ei de viata
iti impune un tipar, si te trage in jos.
Dar cel mai tare te mira ca oamenii
se supun cu convingere si tarie, acestui tipar, se fac "afis" in fata
celor care nu prea au bun simt, dreptate in ei, calitati....
In rest, in afara de niste dureri
abdominale, de ieri noapte, si azi, am avut o zi calma....
De-am putea avea o viata mai buna....
De nu s-ar mai dispretui oamenii
unii pe altii.....
Pe FB, in unele comentarii, au
acelasi tipar, se raporteaza numai la functii, oamenii nu cauta sa vada decat
functia, banii, onorurile.
Dar sa fie om simplu, normal, poti
fi si cult si normal si trai si mai simplu - nimeni nu vrea o viata normala, ci
una cladita pe un raport de forte, pe forta de constrangere a Statului.....
Nu cred ca o tara fosta comunista, a
ramas atat de ancorata in mentalitatea comunista, in ideologie, atat de mult
cum a facut-o Romania....
Cat vorbeau primarul, notarul si jandarmul
din romanul Apostol in incaperea "din fund" a hanului lui jupan
Aizic, norvegienii din "Marele Ciclu" nu vorbeau nici in o suta de
vieti.....
Am sa scriu cateva pagini din acest
roman, prin contrast cu românii, dar ce contrast !!!!
Acesti oameni nu vorbeau
prieteneste, ei erau rai intre ei, vorbele lor erau rele si se gandeau doar la
politica, desi traiau ca vai de ei, in sat.
Practic, nici nu aveau nevoie de
acele intalniri, daca se intalneau sa aiba o preocupare comuna, de pilda
la pescuit, sau nu stiu, la pic nic la iarba verde, ar fi fost altceva, cu
ganduri de pace, prietenesti, dar nu era cazul lor.
Da, si din limbajul oamenilor iti dai seama de conduita lor, de
valoarea lor, sau de lipsa lor de valoare, sau de sentimentele si gandurile lor,
pe care le poarta altora, sau tie uneori....
Intr-o tara invatata sa critice, te
uimeste ca fiecare il critica pe altul, dar pe sine se socoate cineva....
In fine, Apostol de Liviu Rebreanu e
total diferit de Marele Ciclu, si o carte si alta vorbesc de viata simpla, si
saraca a taranului.....
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu